Potrivit art. 11 alin. (1)-(3) din Legea contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în vigoare din 01.01.2019), faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Odată cu intrarea în vigoare, din 1 ianuarie 2019, a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, se modifică modul de raportare financiară de către entitățile care cad sub incidența acestei legi, unele dintre ele urmând să prezinte situațiile financiare conform Standardelor Naționale de Contabilitate, altele – aplicând IFRS. În continuare vom explica procesul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare de către entitățile care aplică Standardele Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC).

Administratorul debitorului ,,X” a depus o cerere introductivă la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de persoana juridică administrată. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău a fost admisă spre examinare cererea introductivă, fiind instituită perioada de observaţie, cu aplicarea tuturor măsurilor de asigurare. Ulterior, administratorul debitorului ,,X” a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,a cărui lipsă însă nu împiedică admiterea spre examinare a cererii introductive” din art. 17 lit. g) al Legii insolvabilităţii nr.149 (în continuare – Legea nr.149), iar instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea situațiilor financiare” va fi modificat. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Ordinului Ministrului Finanțelor privind aprobarea modificărilor și completărilor la SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”. Proiectul a fost elaborat în scopul reglementării raportării financiare prin includerea formatului situațiilor financiare prescurtate conform cerințelor Legii contabilității și raportării financiare.

Una din particularităţile activităţii AEÎ constă în existenţa permanentă a riscului ca împrumuturile acordate să nu fie parţial sau integral rambursate, iar dobânda calculată, respectiv achitată.

Potrivit art.19 alin. (1) și alin. (2) din Legea contabilității

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Stocurile, în conformitate cu pct.  5 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) ,,Stocuri”, reprezintă active circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a 4) fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești.  

În Monitorul Oficial, nr. 155-161 din 19 mai curent a fost publicată Hotărârea cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curţii de Conturi pentru anul 2016, împreună cu Hotărârea cu privire la aprobarea Raportului financiar privind executarea bugetului instituţiei în exeriţiu bugetar 2016. După cum a fost anunţat anterior, în cadrul unei conferinţe de presă, în anul 2016 Curtea de Conturi a aprobat 38 de rapoarte şi au fost auditate 575 de entități.

Ministerul Transporturilor a organizat o ședință de bilanț a activității Societăților pe Acțiuni specializate în reparația și întreținerea drumurilor din republică.

1. (28.8.22) Care va fi valoarea impozabilă cu TVA la livrarea activelor supuse uzurii, dacă valoarea de bilanț, valoarea cadastrală și valoarea contractuală a acestuia sînt valori diferite?

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

În cadrul planificării activității pentru următoarea perioadă de activitate, SRL „K”, în baza unor decizii de management, a considerat oportun de a conserva două depozite deținute, care nu vor fi utilizate în viitorul apropiat în activitatea întreprinderii.

SRL „J” deţine în proprietate o secţie de producere care este utilizată în activitatea de întreprinzător. În perioada 2016 întreprinderea a decis să lichideze o parte a acestei secții (o parte din suprafața acesteia). Suma cheltuielilor de lichidare constituie 35 mii lei. Care sunt consecințele fiscale privind impozitul pe venit pentru întreprindere în cazul lichidării (parțiale) a secției de producere ce îi aparține?

Se impozitează cu TVA livrarea unui depozit și a pământului aferent acestuia? Cum urmează a fi determinată valoarea impozabilă în cazul în care prețul de vânzare convenit între părți este mai mic decât valoarea de bilanț?

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

Persoana juridică rezident al RM procură bilet la avion de la nerezidentul RM ți face achitare prin card bancar din Moldova. Aceasta este import de servicii și se impozitează cu TVA conform art.93 .9 CF, dacă toată tranzacția se efectuează prin internet din Moldova? Se achită impozitul la sursa de plată a nerezindentului conform art.91 din CF? Cum se procedează în astfel de situații la persoane juridice?