Комиссия по ценным бумагам и биржам США (SEC) предложила на прошлой неделе ослабить требования к прохождению публичными компаниями проверки систем внутреннего контроля финансовой отчетности, качество которых удостоверяет независимый внешний аудитор. Американский финансовый регулятор стремится облегчить финансовую нагрузку для компаний с относительно небольшой выручкой ($100 млн в год), которые, тем не менее, подпадают под критерии организаций с ускоренными сроками представления отчетности. В случае одобрения предложений, компаниям с выручкой в указанных выше пределах не нужно будет получать удостоверение качества систем внутреннего контроля у независимого аудитора, как того требует Акт Сарбейнса-Оксли.

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

În Republica Moldova, în a doua jumătate a anului viitor, se preconizează implementarea Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”, conceptul căruia a fost prezentat astăzi la Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul unei ședințe cu reprezentanți ai sectorului construcțiilor. Sistemul va fi o resursă informațională unică la nivel de țară, în care se va regăsi baza de date a tuturor angajaților, angajatorilor și a raporturilor de muncă ale acestora.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunţă tinerii specialiști IT interesați că aceștia pot candida la funcţia vacantă de proiectant coordonator al sistemelor informaționale în Direcția proiectarea sistemelor informaționale și serviciilor (DPSIS) din cadrul CTIF. Termenul-limită de prezentare a CV-urilor este 31 mai 2019. DPSIS are misiunea de a asigura derularea proceselor aferente gestionării proiectelor și a lucrărilor de proiectare a sistemelor informaționale și serviciilor, iar proiectantul coordonator din cadrul DPSIS este responsabil de asigurarea procesului de analiză și proiectare conform cerințelor beneficiarilor și necesităților CTIF.

În situația creată de pandemie, dar și în competiţia de a câştiga noi clienţi şi de a răspunde exigenţelor acestora, business-ul examinează tot mai profund extinderea activității de comerț în mediul online. Deși este un aspect cunoscut pentru unii antreprenori din RM, pentru cei ce sunt la începutul acestui gen de activitate expunem unele aspecte care urmează a fi respectate de persoanele care doresc să lanseze activitatea de comerț în mediul online și pentru ca activitatea desfășurată să fie menținută în cadrul legal.

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

Cum este sancționată transmiterea tichetului de masă persoanelor terțe? Conform art. 2721 alin. (1) din Codul contravențional, „se sancționează cu amendă de la 20 la 100 de unități contravenționale pentru comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea cu titlu gratuit altor persoane a tichetelor de masă pe suport de hârtie și/sau electronic”.

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Poate entitatea să solicite numerele si diapazonul tichetelor de masă pentru un an calendaristic? Având în vedere că: — pe de o parte, legislația tichetelor de masă permite angajatorului să comande și să acorde salariaților tichete de masă doar în luna curentă, conform prezenței la muncă din luna precedentă; — iar pe de altă parte, la procesarea comenzii recepționate de la angajator, operatorul alocă diapazonul de serii numerice aferent numărului de tichete de masă comandat,

Transferul în timp real al datelor fiscale de la echipamentele de casă și control (ECC) către serverul Serviciului Fiscal de Stat, analiza datelor financiare, automatizarea proceselor de evidență, administrare și monitorizare a vânzărilor, precum și verificare on-line de către consumatorii finali a veridicității și integrității bonurilor fiscale primite vor fi posibile prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV). Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea conceptului tehnic al SIA MEV este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul descrie scopul, obiectivele, funcțiile și arhitectura sistemului, stabilește posesorul, deținătorul, furnizorii de date și utilizatorii acestuia.

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

Una din măsurile fiscale negociate cu FMI, care au ca scop asigurarea stabilității financiare este, după cum a fost anunțat anterior, anularea cotei reduse de TVA în mărime de 10% pentru sectorul HoReCa și revenirea la cota-standard 20%. În acest context, businessul din acest sector a solicitat Ministerului Finanțelor discuții suplimentare, care au avut loc marți, 29 iulie.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Forumul Republica Moldova – Statele Unite ale Americii se va desfășura în perioada 11-12 aprilie, la Chișinău. Scopul urmărit de organizatorii evenimentului (Ministerul Economiei și Infrastructurii, Serviciul Comercial al Ambasadelor SUA din Moldova, România și Ucraina, Asociația Oamenilor de Afaceri din Moldova, Camera de Comerț și Industrie a RM, Agenția de Atragere a Investițiilor și Camera de Comerț Americană din Moldova) este stabilirea potențialelor parteneriate între companiile americane și cele moldovenești care activează în domeniile infrastructurii, business-ului agrar, energeticii, TIC etc.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

В 2017 г. затраты на ведение бизнеса в Молдове остались практически неизменными. Это констатация ежегодного исследования Всемирного банка и Минэкономики и инфраструктуры Молдовы «Cost of Doing Business 2017». В прошлом году некоторые показатели, отражающие процедуры регулирования и ведения бизнеса в Молдове, незначительно улучшились, а другие — незначительное ухудшились. Госсекретарь Минэкономики и инфраструктуры Юлия Костин обратила внимание во время презентации доклада 20 февраля, что Правительство приложило много усилий для улучшения делового климата в Молдове.

§1. INTRODUCERE Contractul constituie instrumentul juridic prin care bunurile, lucrările și serviciile circulă în cadrul unei economii. Pe măsură ce crește rata de contractare profesionistul este nevoit să ia decizia de a-și standardiza procesele, inclusiv contractele ce le folosește. Contractele standardizate sunt un fenomen care ajută economia modernă: asigură egalitatea în condiții contractuale a tuturor clienților, dar și asigură diminuarea riscurilor juridice pentru profesionistul care le folosește în activitatea sa.

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

BNM încurajează femeile de afaceri să fie mai îndrăznețe în a solicita și a accesa de la bănci produsele financiare de care au nevoie. Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat marți, 27 noiembrie 2018, la conferința „Inovații care transformă businessul”, organizată la Chișinău de Echipa Consultanță pentru Micul Business BERD Moldova și alți parteneri internaționali, în cadrul inițiativei Ziua inovației pentru femei în afaceri. Cristina Harea a vorbit, în special, despre finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și a antreprenorilor individuali, dar și despre utilizarea unor inovații și instrumente de plată noi, precum plățile prin internet și cele mobile etc. Viceguvernatorul băncii centrale a specificat că femeile, de obicei, sunt mai rezervate în a accesa credite, însă au o disciplină de plată mai bună decât bărbații.

На конец сентября 2018 г.объем инвестиций в свободные экономические зоны Молдовы составил $391,4 млн, что на 15,1% большев сравнении с сентябрем 2017 г. Данные были озвучены на заседании в министерстве экономики и инфраструктуры, на котором администраторы СЭЗ представили предварительные итоги деятельности за 9 месяцев текущего года и планы на последний квартал года. Наибольший объем инвестиций привлекла Бельцкая СЭЗ — $175,4 млн, далее следуют «Ungheni-Business» – $75,5 млн, «Expo-Business-Chișinău» — $72,1 млн, СЭЗ «Taraclia» — $24,6 млн, «Valkaneş» — $19,7 млн, «Tvardiţa» — $17,1 млн, «Otaci-Business» – $6,8 млн.