1. (29.1.3.5.21) În ce mod urmează a fi dedus costul licenței în condițiile anulării obligației de licențiere aferent activității respective? 2. (29.1.3.7.5) Este obligată entitatea care efectuează o sponsorizare în scopuri filantropice în formă nemonetară să elibereze factura fiscală?

Tot mai mulți agenți economici se adresează la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) pentru servicii de expertiză a mărfurilor. De la începutul anului 2019, circa 2000 de companii au apelat la experții celor 10 filiale ale CCI a RM pentru a obține documente necesare pentru comerțul intern, operațiuni de import/ export sau pentru soluționarea altor situații ce necesită concluzia unui expert profesionist și independent. Agenții economici și persoanele fizice pot beneficia de susținerea Sistemului “Expertul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova”, care îi ajută pe antreprenori să-şi reducă riscurile în afaceri, să se conformeze cerințelor cadrului normativ și angajamentelor contractuale.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Un număr de 81 de afaceri noi, gestionate de femei din Moldova, au primit finanțare în cadrul programului „Femei în afaceri”. Contractele cu beneficiarii au fost semnate marți, 30 iulie, la Chișinău. Beneficiarii celui de-al treilea apel al programului au obținut granturi în valoare de până la 165 mii lei. Suma totală a granturilor oferite constituie 11 mil. lei. Investițiile prognozate în economia țării ating cifra de circa 15 mil. lei. Cele 81 de întreprinderi finanțate ar urma să asigure 300 de noi locuri de muncă. Directorul general interimar al Organizației Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Petru Gurgurov, a declarat că scopul programului este integrarea femeilor în circuitul economic al țării.

Dincolo de poziționarea pe piață și de produsele sau serviciile oferite, o companie nu poate supraviețui fără coloana ei vertebrală: angajații. În lipsa motivației care să îi împingă spre succes, ei își pot pierde interesul și sentimentul de apartenență, cu o serie de consecințe foarte grave pentru organizație. Dacă ești un manager abil, vei sta mereu cu ochii pe rezultate, dar îți vei pune la contribuție viziunea pentru viitor, prin câteva metode eficace. Stimulează echilibrul viață personală – job În ultimii ani, angajatorii devin din ce în ce mai conștienți cu privire la așteptările pe care le au angajații de la job, dincolo de salariu. O mare parte din cei care activează în companii vor să își mențină productivitatea, dar resimt tot mai mult presiunea unui ritm alert de zi cu zi.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

Poate persoana fizică X — angajată în cadrul unei companii rezidente al Parcului pentru tehnologia informației, — șă efectueze desemnarea procentuală în favoarea unei case de copii?

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor asupra activităţii rezidenţilor zonelor economice libere pentru anul 2019. Astfel, potrivit Graficului, instituțiile de control – Serviciul Vamal, Inspectoratul pentru protecţia mediului și Serviciul Fiscal de Stat, vor efectua controale în 50 de companii din cadrul a opt ZEL-uri. În ZEL „Valkaneş” vor fi verificați următorii 5 agenți: ÎCS Industrial Invest SRL, ÎCS Terra Impex SRL, ÎCS DK Intertrade SRL, SA Vulcăneşti-Petrol și SRL Altis Impex.

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

În cadrul cauzei judiciare aflate pe rol în Judecătoria Chişinău, reclamantul – persoană fizică a solicitat dizolvarea şi lichidarea întreprinderii, iar ca măsură de asigurare a acţiunii a solicitat instanţei instituirea administrării fiduciare, punerea bunurilor întreprinderii sub administrare fiduciară, inclusiv interzicerea actualului administrator de a emite decizii fără acordul şi participarea administratorului fiduciar desemnat, acceptate de instanță. În cadrul procedurii de examinare a recursului, avocatul întreprinderii a solicitat instanţei sesizarea Curţii Constituţionale pentru a examina prevederile art. 88 din Codul civil, deoarece, în opinia sa, prevederile acetuia nu conţin criterii clare, previzibile şi accesibile, care ar justifica aplicarea unei asemenea măsuri de asigurare.

Consiliul Concurenței s-a autosesizat în urma creșterii prețurilor la produsele petroliere, fiind preocupat de faptul că creșterile au avut loc simultan la mai multe companii petroliere, ceea ce trezește îndoieli că acestea au acționat în mod independent. Astfel, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pentru a stabili dacă a existat o înțelegere de cartel.

Organizațiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente și pentru acoperirea creanțelor ce țin de nerecuperarea ratelor și dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Această prevedere se va regăsi în art.31 alin.4) din Codul Fiscal. În prezent, acesta permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi neachitarea dobânzilor aferente, care se determină conform regulamentelor CNPF cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi

Sunt în ajunul concediului de maternitate. Activez în cadrul unei companii şi, concomitent, desfăşor o activitate de creație pentru care sunt remunerată, obținând venit sub formă de royalty. Aşi dori să ştiu dacă sumele care mi se achită cu drept de autor (royalty) vor fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei de îngrijire a copilului până la 3 ani. Cum sunt calificate aceste sume în cazul în care sunt primite de unul din părinţii copilului şi în cazul în care persoana este una terţă, dar este în concediu de îngrijire a copilului până la 3 ani? De asemenea, în cazul de survenire a unei incapacităţi temporare de muncă pe perioada concediilor indicate, aceste sume se includ în calcul?

Stimați contribuabili, reamintim că la 25 martie 2019 expiră termenul-limită în care persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă urmează să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit. Totodată, 25 martie 2019 este și termenul-limită de achitare la buget a impozitului pe venit. În acest context, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” amintește contribuabililor unele aspecte ce țin de impozitul pe venit.

Cum este sancționată transmiterea tichetului de masă persoanelor terțe? Conform art. 2721 alin. (1) din Codul contravențional, „se sancționează cu amendă de la 20 la 100 de unități contravenționale pentru comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea cu titlu gratuit altor persoane a tichetelor de masă pe suport de hârtie și/sau electronic”.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”б gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), au fost create, în 17 raioane ale țării, 28 de întreprinderi noi. Astfel, migranții sau rudele de gradul I ai acestora vor primi până la 250 mii lei finanțare nerambursabilă din bugetul de stat și din partea Uniunii Europene în baza algoritmului „1+1”. Respectiv, fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Titularii afacerilor au semnat contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,73 mil. lei. Activitatea antreprenorială a celor 28 de companii indică faptul că acestea vor genera investiții cumulative în economie de circa 17 mil. lei și vor asigura crearea a 69 de locuri de muncă.

Poate entitatea să solicite numerele si diapazonul tichetelor de masă pentru un an calendaristic? Având în vedere că: — pe de o parte, legislația tichetelor de masă permite angajatorului să comande și să acorde salariaților tichete de masă doar în luna curentă, conform prezenței la muncă din luna precedentă; — iar pe de altă parte, la procesarea comenzii recepționate de la angajator, operatorul alocă diapazonul de serii numerice aferent numărului de tichete de masă comandat,

Compania rezidentă a Republicii Moldova achită în anul curent fondatorului său, rezident al Ucrainei, dividende aferente profitului nerepartizat obţinut în anul 2017. Ce regim fiscal va fi aplicat dividendelor în cauză, dacă fondatorul a transmis, prin contract de usufruct, dreptul asupra ridicării acestora unei persoane fizice rezidente a Republicii Moldova?