La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Prima parte   Situațiile financiare   Reprezentanța/nerezidentul întocmește situaţii financiare în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii și prezintă situaţii financiare conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și Indicaţiilor metodice. În cazul modificării datei de raportare și prezentării situaţiilor financiare pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, reprezentanța/nerezidentul va dezvălui:

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) îndeamnă agenții economici interesați să se înscrie la cursul de instruire privind utilizarea serviciului electronic e-Factura, organizat de CTIF la 17 mai 2019. Cursul are o durată de patru ore și se va desfășura cu începere de la ora 9.00, la sediul Centrului de instruire în finanțe al CTIF pe adresa: mun. Chișinău, str. Pușkin 45, etajul 2. Scopul principal al instruirilor este de a oferi entităților suport consultativ și tehnic în ceea ce privește crearea, redactarea, semnarea electronică și circulația facturii fiscale în format electronic prin intermediul sistemului informațional automatizat e-Factura, administrat de CTIF.

Împrumuturile acordate sau primite în lei moldoveneşti, ale căror solduri, conform condiţiilor stabilite în contractul de credit, se modifică în funcţie de evoluţia cursului leului moldovenesc faţă de valuta străină la care se ataşează, se vor reflecta drept împrumuturi în valută străină.

În permisul de conducere ar putea fi menționată și subcategoria de vehicule, în cazul în care persoana deţine permis valabil pentru conducerea autovehiculelor din categoria de bază. Propunerea are ca scop asigurarea liberei circulaţii a deţinătorilor de permise moldoveneşti în trafic internaţional, prin preluarea unor practici internaţionale în acest sens. Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier.

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 8.1: Tratamentul aplicat, în conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare   1. Care este, în conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare, atunci când se evaluează mărfurile cărora li se aplică aceste credite? 2. Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz:

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

În I trimestru al anului curent, exportul băuturilor alcoolice moldovenești către țările UE a crescut cu 25,5%, până la $16,55 mil., comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cota țărilor UE în volumul total al exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești a scăzut de la 35,2% în ianuarie-martie 2017 la 33,9% în aceeași perioadă a anului 2018.

În Monitorul Oficial nr. 58-66 din 23 februarie 2018 a fost publicată Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor nr. 308 din 22 decembrie 2017. Conform art.4 alin.(1) lit.k) din Legea nr.308, entitățile de audit, persoanele juridice și întreprinderile individuale care prestează servicii de contabilitate cad sub incidenţa acestei legi şi sunt entităţi raportoare. Prin prevederile acestei legi au fost introduse mai multe obligații pentru entitățile de audit și cele care prestează servicii de contabilitate şi stabilesc obligația atât de identificare a clienților, cât și prezentare a informației organelor de drept sau suspendarea afacerilor cu clienții expusi riscurilor de spălare a banilor.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

Banca Naţională a Moldovei comunică că, drept rezultat al conlucrării al BNM cu Banca Comercială Română și Banca Transilvania, leul moldovenesc va fi acceptat pentru operațiuni de schimb valutar și tranzacții bancare în România. La solicitarea BNM, cele două mai mari bănci licențiate din România, cu o cotă cumulativă de circa o treime din piața bancară românească, vor lansa serviciul de schimb valutar lei moldovenești (MDL) contra lei românești (RON) de către persoanele fizice pe teritoriul României, precum și serviciul de transferuri bancare în lei moldovenești de către una dintre acestea.

Societatea pe acţiuni ,,X” a calculat salarii membrilor Consiliului, care nu sunt salariaţii agentului economic, însă acestea au fost achitate în altă perioadă fiscală. În cazul examinat, se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile aferente remunerării membrilor consiliului societăţii pe acţiuni? Potrivit art. 66 alin. (5) și (6) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997) salariaţii societăţii pot fi aleși în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia când aceștia sunt și acţionari ai societăţii.

Guvernul prognozează că în următorii trei ani, leul se va devaloriza față de dolarul SUA cu aproximativ 8,5% — de la 20 lei pentru $1 în 2016 până la 21,7 lei pentru $1 în 2019. Această prognoză a indicatorilor macroeconomici a fost luată în considerare de Ministerul Finanțelor la elaborarea proiectului legii bugetului de stat pentru 2017.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită persoanele interesate de meseria declarant vamal să se înscrie la cursul de instruire primară cu o durată de cinci săptămâni, organizat de CTIF în perioada 13 mai – 14 iunie 2019. După susținerea testelor, audienții vor primi certificate de absolvire a cursului de instruire, document necesar pentru angajare în companiile de brokeri vamali sau în calitate de declaranți vamali în nume propriu. Instruirile vor fi susținute de către formatori din cadrul Serviciului Vamal. Programul de instruire include un set de teme importante, printre care:

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Eliberarea duplicatului unui titlu executoriu pierdut sau deteriorat Instanţa eliberează duplicatul titlului executoriu în două situaţii: — în caz de pierdere sau — în caz de deteriorare a acestuia. Potrivit art.19 alin.(1) Cod de executare (CE), duplicatul titlului executoriu se eliberează la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc. Cererea privind eliberarea duplicatului titlului executoriu se înaintează la instanţa care a eliberat titlul executoriu iniţial, cu anexarea probelor necesare. Instanţa se pronunţa în privinţa cererii în cel mult 5 zile.