Modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, drepturile şi obligaţiile organizatorului jocului şi ale jucătorului, politica statului în domeniul respectiv, precum şi restricţiile privind desfăşurarea acestei activităţi,

Astăzi, 8 septembrie curent, au avut loc consultări publice la proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul economie și antreprenoriat. Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu,  s-a referit la principalele obiective, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, menționând că datorită unei sinergii bune între autorități, expertizei și soluțiilor eficiente și echitabile, transpuse într-un cadru normativ clar și fără ambiguități pentru toți participanții pieței, se vor obține rezultate bune în economia națională.  

Programul de Ecologizare a ÎMM este unul de susținere a dezvoltării mediul de afaceri și reprezintă un complex de activități cu o abordare integrată de suport în introducerea practicilor de ecologizare în procesele de producere și prestare a serviciilor, reamintește  Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Implementarea acțiunilor de ecologizare permite sporirea potențialului companiei de a se extinde pe piețe de desfacere, aplicarea modelelor de producție și consum durabile; introducerea eco-inovațiilor în procesele tehnologice; prevenirea poluării, reducerea și gestionarea deșeurilor, etc.

Din 1 ianuarie 2023, baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale o constituie fondul de retribuire a muncii şi alte recompense, care pentru fiecare angajat nu poate fi mai mică decât 50% din suma lunară a contribuțiilor calculate din salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Pe agenda ședinței secretarilor de stat din 22 februarie a fost inclus proiectul modificărilor și completărilor la HG nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul eliminării neclarităților apărute în procesul implementării HG nr. 874/2022, în baza căreia au fost revizuite mai multe prevederi din HG nr. 743/2002.

Cabinetul de miniștri, în cadrul ședinței de astăzi, 14 decembrie, a aprobat un șir de modificări și completări la Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, elaborate de către Ministerul Munci și Protecției Sociale în scopul aplicării prevederilor Legii nr. 219/2022, prin care au fost operate modificări la Legea nr. 847/2002 salarizării și care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2022.

Începând cu 1 iulie 2020, urmare a modificărilor și completărilor operate prin Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, în art. 4 din Legea nr. 827 Fondului de susținere a populației au fost stabilite următoarele: Subiect al taxei aeroportuare este persoana juridică care administrează activele aflate în gestiunea economică a ÎS ,,Aeroportul Internațional Chișinău”; Obiect al impunerii la taxa aeroportuară constituie suma acumulată lunar din tariful pentru modernizarea aeroportului;

Pentru menținerea forței de muncă calificate și atragerea de noi specialiști, angajatorii au tendința să diversifice pachetul social acordat salariaților, prin oferirea diverselor facilități, cum ar fi:

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 161/1985 privind serviciile de sănătate ocupațională se implementează în Republica Moldova din luna mai 2022 și prevede crearea și promovarea unei culturi naționale de prevenire în domeniul siguranței și sănătății ocupaționale. În acest sens, autoritățile sunt în proces de elaborare a conceptului serviciului de sănătate ocupațională – un instrument de supraveghere şi asigurare a sănătăţii salariaţilor la locul de muncă.

Conform art. 323 alin. (4) din Legea viei şi vinului nr. 57/2006 și punctului 2 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423/2020, obligația de prezentare a dării de seamă (forma CFV20), o au: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin; d) unitatea vinicolă care a achiziţionat strugurii destinaţi vinificării.

Pe parcursul lunii mai a anului curent, activele oficiale de rezervă s-au majorat în raport cu indicatorii înregistrați la situația din 29 aprilie cu $209,4 mil. și au depășit $3,55 mld. Totodată, în raport cu volumul acestora declarat la 31 decembrie a anului 2021, activele s-au diminuat cu $347,5 mil.   Conform estimărilor Băncii Naționale a Moldovei, majorarea activelor oficiale de rezervă în luna trecută a fost determinată în mare măsură de înregistrarea creditelor în favoarea Ministerului Finanțelor, ECF (Extended Credit Facility) și EFF (Extended Fund Facility) tranșa II, debursate de Fondul Monetar Internațional în sumă de $144,03 mil.

Potrivit pct. 3 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului,  aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423/2020, darea de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei şi Vinului se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare în care au fost eliberate documentele aferente tranzacțiilor efectuate de contribuabilii contribuțiilor obligatorii la Fond, în conformitate cu art.323 alin. (61) și (7) din Legea viei şi vinului nr.57/2006, utilizînd metode automatizate de raportare electronică, în conformitate cu cerinţele stabilite în art.187 alin.(21) din Codul fiscal.

Potrivit Art. I pct.1) și 2) din Legea nr.157/2020 cu privire la plata contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului şi pentru modificarea Legii viei şi vinului nr. 57/2006 (în vigoare din 07.08.2020), producătorii de produse vitivinicole se scutesc de plata contribuţiilor obligatorii la Fondul Viei şi Vinului în perioada anului 2020. Contribuţiile obligatorii la Fondul Viei şi Vinului achitate de către producătorii de produse vitivinicole în perioada anului 2020 se transferă în contul obligaţiilor de plată pentru perioadele ulterioare. Respectiv, sumele contribuţiilor obligatorii la Fondul Viei şi Vinului achitate de către producătorii de produse vitivinicole în perioada anului 2020, nu se restituie, acestea urmînd a fi transferate în contul obligaţiilor de plată pentru perioadele ulterioare.

41.19 Care este modalitatea de achitare a contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului? 32.1.56 Se consideră subdiviziune dispozitivul electronic de tip terminal de plată în numerar, terminal cash-in, aparat de schimb valutar, bancomat, precum și altele ce dispun de un program de aplicație dedicat și identificabil?

Orice om ar dori să-și crească economiile cât mai mult și cât mai repede posibil. De această dorință profită organizatorii de piramide financiare, cu toate că acestea în niciun caz nu pot fi considerate instrumente de economisire, contrar imaginației multor persoane naive.

Antreprenorii din Republica Moldova vor avea posibilitatea să acceseze informația necesară activității pe portalul guvernamental al antreprenorului, care va fi lansat în curând. Astăzi, 8 decembrie, Agenția de Guvernare Electronică în comun cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru  au organizat consultări publice la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, fiindu-le oferită posibilitatea de a se expune referitor la informațiile ce urmează a fi integrate pe portal.   Astfel, portalul reprezintă un sistem informațional constituit dintr-un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii aflate în interconexiune, destinat să ofere persoanelor juridice și celor fizice

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019 elaborat de Ministerul Finanţelor urmează a fi înaintat spre aprobare Guvernului. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC). Astfel, veniturile bugetului public naţional pentru anul 2019 vor constitui 63432,3 mil. lei, veniturile precizate pentru anul curent fiind de 57963,5 mil. lei. În acelaşi timp, în anul viitor am putea avea cheltuieli ale bugetului public naţional de 69171,0 mil., în creştere cu 6145 mil. faţă de anul 2018. Deficitul bugetului public naţional pentru anul 2019 va fi de 5738,7 mil. lei.