De la 1 iulie 2019 se majorează vârsta standard de pensionare. Astfel, bărbaţii care intenţionează să-şi realizeze dreptul la pensie pentru limită de vârstă după 1 iulie 2019 trebuie să cunoască că pot beneficia de acest drept dacă au împlinit 63 de ani, având un stagiu de cotizare de 34 de ani. Femeile se vor pensiona de la 1 iulie 2019 la vârsta de 58 de ani şi 6 luni, având un stagiu de cotizare de 31 de ani şi 6 luni. Menţionăm că atât bărbaţii, cât şi femeile, la atingerea vârstei de pensionare, pot beneficia de pensie şi în condiţiile unui stagiu de cotizare incomplet de cel puţin 15 ani.

Relațiile Republicii Moldova cu Banca Mondială şi implementarea Cadrului de Parteneriat cu Țara al Grupului Băncii Mondiale au fost discutate de prim-ministrul Pavel Filip și Satu Kahkonen, Director de țară pentru Belarus, Moldova și Ucraina. Părțile au făcut un schimb activ de opinii privind pachetul de legi care vizează amnistia capitalului, reforma fiscală și suportul pentru business.

Persoanele fizice care desfășoară activități independente în comerțul cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, vor achita contribuții sociale de stat.

Prim-ministrul Pavel Filip a convocat în şedinţă conducătorii structurilor responsabile de implementarea reformei sistemului de pensii. Responsabilii de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi de la Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) au informat despre acţiunile realizate şi paşii următori în implementarea reformei sistemului de pensii.

(Continuare. Partea I în nr. 7 (62), partea II în nr. 8 (63) 2020)) Determinarea rezultatului fiscal la ieșirea mijloacelor fixe Potrivit pct. 31 din SNC „INC” imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc., lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.

În scopul asigurării cu drepturi sociale a persoanelor fizice care practică activitatea independentă în domeniul comerţului cu amănuntul, a fost elaborat un proiect de lege prin care se introduce o nouă categorie de plătitori de contribuţii de asigurări sociale la bugetul asiguărilor sociale de stat — persoane fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului cu amănuntul.

Numărul șomerilor, în trimestrul II al anului curent, conform Biroului Național de Statistică, a fost de 45,7 mii, în scădere față de nivelul trimestrului II 2016, când au fost înregistrate circa 55,0 mii de persoane fără un loc de muncă. De șomaj au fost afectați mai mult bărbații – 56,0% şi persoanele din mediul urban – 63,6%.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

În Legea privind sistemul public de pensii nr.156-XIV din 14.10.1998 au fost operate câteva modificări ce țin de cuantumul pensiei minime. Conform prevederilor art.12, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă va fi echivalent cuantumului venitului lunar minim garantat stabilit prin lege.

În ianuarie-iunie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din RM a constituit $589,49 mil., cu 7,9 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în luna iunie 2019, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de $100,92 mil. (în scădere cu 14,1 la sută comparativ cu iunie 2018).

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Art. 6 al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 prevede că persoanele fizice, care nu se includ în categoriile de plătitori şi de asiguraţi specificaţi în anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, pot să se asigure pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS). Aceste persoane vor achita o taxă fixă anuală în sumă de 9456 lei, iar pentru persoanele fizice – proprietari sau arendaşi de terenuri agricole, care lucrează terenul în mod individual, taxa constituie 2412 lei. Contractul se încheie minim pentru o lună, iar sumele contribuţiilor lunare constituie, respectiv, 788 lei şi 201 lei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în semestrul I al anului curent mărimea minimului de existenţă lunar a constituit în medie pentru o persoană 1895,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2017 cu 1,6%. Cea mai mare valoare a minimului de existenţă este înregistrată pentru populaţia din municipiile Chişinău şi Bălţi, unde aceasta atinge nivelul de 2061,7 lei sau cu 10,2% mai mult comparativ cu alte oraşe şi cu 12,7% mai mult comparativ cu mediul rural.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Confirmarea stagiului de cotizare în baza datelor din contul personal Potrivit prevederilor art. 36 al Legii nr. 489/199 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999), stagiul de cotizare se exprimă în ani și se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuții, în mărimile stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cât și de angajator.

În anul 2018, în sistemul public de asigurări sociale a fost introdusă o categorie nouă de plătitori de contribuţii, aceştia fiind persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în agricultură (zilierii). Legea nr. 22 din 23 februarie 2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare — Lege) a intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018 şi reglementează activitatea zilierului pentru un beneficiar care poate fi o întreprindere sau organizaţie cu statut de persoană juridică ori fizică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru care zilierii exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (în continuare – zilieri).

La cererea de eliberare a patentei de întreprinzător, de rând cu alte documente obligatorii, urmează de anexat documentele confirmative de achitare a contribuției de asigurare socială de stat sau actele care confirmă scutirea de la plata acesteia. Fiind persoană de vârstă pensionară, care beneficiază de pensie stabilită în Federația Rusă, pot fi scutită de plata contribuției de asigurare socială de stat în Moldova sau urmează să achit această contribuție pentru a putea obține patentă de întreprinzător?

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.