În cazul în care mijlocul fix este vândut la o valoare mai mică decât valoarea de bilanț al acestuia, în contabilitate se constată pierdere. În scopuri fiscale, determinarea rezultatului din vânzare se efectuează conform prevederilor art. 27 alin. (2) din Codul fiscal.

În procesul de producere se obțin deșeuri, rebuturi, pierderi în urma staționărilor, alte pierderi tehnologice. Astfel, în funcție de particularitățile procesului de producție pierderile sunt gestionate, administrate și înregistrate în contabilitate de către entități conform reglementărilor interne și prevederilor normative în vigoare. În prezentul articol vom expune modalitatea1 de administrare a pierderilor tehnologice în procesul de producere relatată printr-un set de reguli, care pot fi utile în aplicare de către entități.

Una din prioritățile Strategiei Naționale de Dezvoltare (SND) Moldova 2020 este asigurarea cetățenilor cu infrastructură de calitate. Obiectivul formulat în document este intitulat ”Drumuri bune, oriunde”.

Necorespunderea tarifelor pentru serviciile livrate cheltuielilor real suportate, cauzată de lipsa unei evidențe conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat, este una din problemele identificate de Curtea de Conturi în cadrul auditului de performanță privind serviciile de aprovizionare a populației cu apă.

În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale:

Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

De la începutul anului curent 251 de persoane au avut de suferit în urma accidentelor de serviciu. Cine urmează să suporte cheltuielile materiale în aceste cazuri și care sunt sumele achitate, am aflat de la directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Stăvilă Dumitru.

Fiind angajat al unei companii din anul 2016, am constatat că în anul 2017 la calcularea salariului nu s-a ţinut cont de scutirea mea personală. În contabilitate mi s-a comunicat că pentru a beneficia de scutirea personală în anul 2017 trebuia să depun cerere de acordare a scutirii personale la începutul anului curent. Iar dacă voi depune cererea în luna august, atunci scutirea personală mi se va acorda începând cu septembrie. Sunt oare corecte acţiunile contabilităţii întreprinderii? Voi pierde eu oare scutirea personală pentru primele 8 luni ale anului 2017?

Intru executarea prevederilor Legii contabilității nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007 (republicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și Hotărarii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47-48, art. 302),

În contextul prevederilor Codului fiscal (СF), pentru persoana fizică cetăţean imobilul poate fi sau nu locuinţă de bază. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din CF, locuinţă de bază reprezintă locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

Prevederi contractuale principale

Tarifele pentru serviciile livrate nu corespund cheltuielilor real suportate, situație cauzată și de lipsa unei evidențe contabile conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat. Este una din concluziile Curții de Conturi, ca urmare a efectuării auditului performanței. Eficiența gestiunii economico-financiare și administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populației, publicat în Monitorul Oficial din 1 decembrie 2017.

Soția aflată la întreținerea soțului asigurat va beneficia de indemnizaţie de maternitate, dacă la data acordării concediului de maternitate nu este angajată în câmpul muncii şi nu realizează venit asigurat. Faptul poate fi confirmat prin carnetul de muncă şi prin declaraţia scrisă pe proprie răspundere că nu este persoană asigurată. Modificări și completări în acest sens la art. 16 al. (5) al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale au fost aprobate de Guvern. Prin acestea Executivul se conformează deciziei Curții Constituționale, care a declarat neconstituţional al.(5) al art. 16, care anterior prevedea că soţia poate fi considerată că se află la întreţinerea soţului asigurat, dacă pe parcursul a 9 luni consecutive, premergătoare lunii acordării concediului de maternitate, nu a fost angajată și asigurată obligatoriu sau dacă şi-a pierdut statutul de asigurat în această perioadă.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (5) din CF, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum şi între soți.

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

Potrivit prevederilor art. 5 pct. 362) din Codul fiscal (CF), activitate profesională în sectorul justiţiei este activitatea permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către: avocat, avocat-sta¬giar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret autorizat. Persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei au stabilit un regim fiscal unic de impozitare cu impozitul pe venit a veniturilor obţinute din activităţile desfăşurate şi sunt scutite de TVA.

Respectarea principiului continuității activității este unul dintre aspectele cu importantă majoră pentru utilizatorii situațiilor financiare ale unei entități, mai ales în contextul actual, marcat de instabilitate. Vă reamintim că conceptul de continuitate a activității pornește de la premisa că entitatea își va continua activitatea pe o perioadă de minimum douăsprezece luni de la data rapor¬tării situațiilor financiare, în condiții normale de activitate, fără a intra în procedura de lichidare sau faliment.

Ce obligații fiscale apar la contribuabilul persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător în rezultatul înstrăinării unui bun imobil ce i-a servit ca locuință de bază?

Persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova trebuie să includă în Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit venitul care, potrivit prevederilor Codului fiscal reprezintă sursă de venit neimpozabilă?