Indicele de convergență dintre economia transnistreană și cea din dreapta Nistrului Procesul de divergență dintre economiile din dreapta și stânga Nistrului continuă. Conform ultimelor date disponibile, în Q1:14, indicele de convergență, calculat de EXPERT-GRUP, și-a continuat dinamica negativă începută în 2013, fiind cauzată de performanțele mai modeste ale economiei transnistrene în raport cu celei din dreapta Nistrului.

1. (29.1.7.43) Care cotă a impozitului urmează a fi aplicată asupra dividendelor achitate rezidentului – persoană fizică, în cazul în care acestea sunt aferente profitului nerepartizat al anului 2007?

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2013 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1681,4 lei, fiind în creştere cu 11,4% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 6,5%1.

Conducerea Serviciului Vamal a dispus întreprinderea acțiunilor necesare pentru a face față afluxului de mijloce de transport, care traversează frontiera în perioada sărbători de iarnă. În acest sens, începînd cu săptămîna curentă, Serviciul Vamal a simplificat la maxim procedurile de control vamal, bazate pe criterii de risc, care au drept scop evitarea aglomerărilor și oferirea serviciilor de calitate cetățenilor, care traversează frontiera de stat.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Justiţia a anunţat joi la New York inculparea a 49 de diplomaţi sau foşti diplomaţi ruşi şi a soţiilor lor, acuzaţi că au escrocat în mod «ruşinos», timp de nouă ani, sistemul american al asigurărilor pe caz de boală «Medicaid», destinat în principiu celor mai săraci, relatează AFP. Escrocheria, în valoare de aproximativ 500.000 de dolari, a avut loc în perioada 2004-2013 şi vizează, potrivit procurorului din Manhattan Preet Bharara, 25 de diplomaţi din cadrul Consulatului General al Rusiei la New York, din cadrul misiunii ruse la ONU şi reprezentanţei comerciale a Rusiei la New York şi soţiile acestora. Dacă sunt adăugaţi «zeci de complici nemenţionaţi în actul de acuzare», valoarea totală a escrocheriei este de 1,5 milioane de dolari.

Paragraful 1 al articolului 15 al Acordului stabileşte regula generală referitoare la impozitarea veniturilor din munca salariată (altele decît pensiile), conform căreia impozitarea unor asemenea venituri se face în Statul unde este desfăşurată, de fapt, munca salariată. Munca salariată este desfăşurată acolo unde salariatul este prezent fizic atunci cînd desfăşoară activităţile pentru care este plătit venitul dintr-o muncă salariată. O consecinţă a acestui fapt ar fi aceea că, un rezident al unui Stat Contractant care primeşte o remuneraţie, în legătură cu munca salariată, din surse situate în celălalt Stat, nu ar putea fi impozitat în celălalt Stat în legătură cu acea remuneraţie numai pentru că rezultatele muncii sale au fost exploatate în celălalt Stat.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul III 2013 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1755,5 lei, fiind în creştere cu 16,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 12,1%1. Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 41,9% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de trimestrul III 2012 cu 0,4 p.p. (vezi anexa, tabelul 1).

Este oare cetățeanul dat obligat să înregistreze activitatea sa sub vreo formă organizatorico-juridică (întreprindere), sau, în cazul prestării lucrului în baza unui contract individual de muncă, o astfel de înregistrare nu este necesară?

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a semnat astăzi cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) un Memorandum de Înţelegere privind realizarea unor acţiuni comune în domeniul transferurilor internaţionale de mijloace băneşti, informează MOLDPRES.

Reţeaua PEM PAL (Managementul Cheltuielilor Publice Învăţare Asistată de Omologi), a fost lansată în anul 2006, cu suportul Băncii Mondiale, cu scop de a sprijini reformele în domeniul cheltuielilor publice şi managementului financiar în 22 de ţări din Europa şi Asia Centrală, prin promovarea capacităţilor şi schimbului de informaţii între colegi. Reţeaua PEM PAL reuneşte specialişti în Comunităţi Practice: buget, trezorerie şi audit intern. Toate cele trei Comunităţi Practice se întîlnesc periodic pentru aşi împărtăşi experienţele şi pentru a identifica soluţii practice pentru problemele prioritare legate de implementarea reformei managementului financiar public.

Conform paragrafului 3 al articolului 15 al Acordului, independent de prevederile punctelor 1 şi 2 ale acestui articol, remuneraţiile obţinute în legătură cu activitatea salariată exercitată la bordul unei nave, vapor, aeronavă, vehicul feroviar şi rutier, exploatate în trafic internaţional, vor fi impuse în Statul Contractant în care este rezidentă persoana care exploatează o navă, un vapor, o aeronavă, un vehicul feroviar şi rutier.

În conformitate cu prevederile paragrafului 1 din art. 15 al Acordului inclusiv în cazul în care rezidentul Federaţiei Ruse desfăşoară muncă salariată pe teritoriul Republicii Moldova doar pentru un termen de o lună de zile, venitul obţinut pentru această muncă urmează a fi impozitat în Republica Moldova la sursa de plată. În cazul în care persoana fizică cetăţean rezidentă a Federaţiei Ruse, este angajată la o întreprindere rezidentă a Republicii Moldova, dar nu desfăşoară activitatea salariată nemijlocit pe teritoriul Moldovei, plăţile efectuate în favoarea rezidentului Federaţiei Ruse, nu urmează a fi impozitate la sursa de plată în Republica Moldova.

Creşterea cotei unice de la 16% la 22%. Scăderea TVA de la 24% la 22%. Premierul Ponta recunoaşte că i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare. Atât şi nimic mai mult. Nu se schimbă nimic, nu se majorează taxele. De unde aţi scos-o? Crin Antonescu, preşedintele PNL şi jumătatea guvernării, spune că această creştere a cotei unice e o discuţie pur teoretică, nimic real, demn de menţionat. Doar nişte contabili schimbă nişte cifre să se joace. Şi oricum PNL nu susţine această creştere a cotei unice.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Ideea principală relevată în ediţia nr. 5 (15) — a este focusată pe noile informaţii necesare pentru toţi cetăţenii, reprezentanţii businessului mic şi mijlociu, explicarea cât mai eficientă a aspectelor fiscal-contabile şi oferirea răspunsurilor la întrebările adresate de către cititorii revistei. Toate materialele publicate reflectă informaţii actualizate, veridice cu un grad înalt de plenitudine.

Darea în locaţiune a bunurilor imobile de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – locator) altor persoane fizice similare (în continuare – locatar) are o răspîndire mai accentuată în municipiile republicii, în special, în mun. Chişinău. Cu toate că, aparent, mecanismul de impozitare a veniturilor din locaţiune este destul de clar descris, mai este loc de îmbunătăţire, atît din punct de vedere al administrării fiscale, cît şi al conformării prevederilor mecanismului în cauză. Baza normativă actuală conţine reglementări exprese în art. 901 alin. (34) al Codului fiscal.

Conform art. 4 al Codului fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. Conform paragrafului 1 din art. 15 al Acordului „Potrivit prevederilor articolelor 16, 17 şi 18 ale prezentului Acord, salariul şi alte remuneraţii similare obţinute de rezidentul Statului Contractant pentru o activitate salariată vor fi impuse numai în acest Stat, în afară de cazul cînd activitatea salariată nu este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant, remuneraţiile obţinute în legătură cu aceasta pot fi impuse în acest celălalt Stat.” Astfel, salariul şi alte remuneraţii similare obţinute de rezidentul Federaţiei Ruse din munca achitată de angajatorul care este rezident al Republicii Moldova şi care nu a fost exercitată pe teritoriul Republicii Moldova, nu urmează a fi impuse la sursa de plată în Republica Moldova. Pentru a nu fi impozitate la sursa de plată plăţile salariale, urmează a fi respectate prevederile art. 793 alin. (2) Cod fiscal şi anume, la prezentarea de către nerezidenţi a confirmării despre rezidenţa permanentă, venitul faţă de care, potrivit tratatelor internaţionale, este prevăzut un regim de impozitare preferenţial în Republica Moldova se scuteşte de impunere la sursa de plată sau impozitul pe venit la sursa de plată se reţine la o cotă redusă.

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.

Deseori, la alimentarea cu combustibil, şoferii autocamioanelor se achită în numerar cu stațiile de alimentare, iar echivalentul în lei al plăților efectuate depăşeşte uneori limita de 100000 lei. În asemenea caz va f sancționată întreprinderea pentru depăşirea limitei de achitare în numerar în baza pct. 5 art.10 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 sau nu? Deseori sînt stabilite cazuri în care, din motive obiective, angajaţii întreprinderilor, afaţi peste hotare, sunt obligaţi din numele întreprinderii unde sînt angajaţi să se achite în numerar pentru activele procurate (serviciile benefciate) în valută în echivalentul în lei peste limita stabilită de 100000 lei lunar. Aparent, ar fi o încălcare a prevederilor pct. 5 art.10 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992.