Serviciul Fiscal de Stat informează că la data de 30 iunie 2021 expiră termenul pentru depunerea cererii privind subvenţionarea locurilor de muncă pentru trimestrul I al anului 2021 de către persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, organizaţiile necomerciale, persoanele care desfăşoară activitate profesională, rezidenţi ai Republicii Moldova.  Subvenționarea se va efectua în cazul angajării:

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Angajatorul și salariatul ar putea să încheie, să modifice și/sau să înceteze contractul individual de muncă prin schimbul de documente electronice, cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate. Contractul individual de muncă semnat electronic va fi similar documentului pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.   Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul Consiliului Economic și a donatorilor internaționali, a elaborat și propune spre consultare publică proiectul de lege privind modificarea unor acte normative. Este vorba despre pachetul de legi ce se referă la digitizarea economiei naționale.

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul civil,  asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societății (dividend), proporțională participațiunii la capitalul social, în condițiile stabilite de lege și actul de constituire. Acesta poate prevedea şi o altă modalitate de repartizare a profitului societăţii sau a activelor decât cea indicată la alin.(1), dar nimeni nu poate avea dreptul la întregul profit realizat de societate şi nici nu poate fi absolvit de pierderile suferite de ea.

Cu 31 de ani în urmă, în Republica Moldova au fost puse bazele administrației fiscale naționale, care are un rol incontestabil în menţinerea echilibrului social şi economic al ţării. Pe parcursul acestor ani, Serviciului Fiscal de Stat și-a realizat cu succes misiunea – de a asigura administrarea fiscală, prin crearea condiţiilor contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei și aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Consolidarea culturii fiscale în Republica Moldova din perspectiva factorilor politici, economici, sociali și culturali este una din prioritățile Serviciului Fiscal de Stat pentru următorii ani, fiind inclusă în Strategia  de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026  plasată recent pe pagina autorității.   Strategia stabilește obiectivele ce vor duce la dezvoltarea/perfecționarea procesului de deservire a contribuabililor, simplificarea unor activități și procese exercitate nemijlocit de către contribuabili, optimizarea sistemului de comunicare și crearea condițiilor optime pentru cetățeni.

Asociațiile diasporei, cele de băștinași, grupurile de inițiativă și cetățenii stabiliți în străinătate sau reveniți, precum și autoritățile publice locale vor fi susținute de către Guvern în implementarea proiectelor. Cancelaria de Stat propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea și implementarea Programului Diaspora Acasa Reușește „DAR 1+3”, ce conține Conceptul Programului, Regulamentul cu privire la modul de finanţare din bugetul de stat a proiectelor din cadrul acesuia „și componența instituțională a Comitetului de evaluare și supraveghere al proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”.

Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Astăzi, 21 aprilie, în cadrul licitației de plasare a valorilor mobiliare de stat, pe piața primară au fost emise, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, obligațiuni de stat pe 7 ani, la o rată anuală a dobânzii fixe de 6,5%.   Oferta Ministerului Finanțelor a fost acoperită în proporție de 107%, fiind emise obligațiuni de stat în sumă de circa 75 mil. lei față de 70 mil. lei oferite. Principalii cumpărători au fost băncile-dealeri primari și investitorii instituționali.  

În ședința din 30 ianuarie curent, cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea Guvernului pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul turismului, semnat la 22 noiembrie 2018, scopul acestuia fiind consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare în domeniu între țările noastre. Acordul prevede dezvoltarea diverselor tipuri de turism acceptate de practica internaţională, realizarea de proiecte de investiţii de interes comun în domeniul turismului, schimburi reciproce de date şi informaţii cu privire la legislaţia şi reglementările părților.

Ministerul Economiei și Infrastructurii declară drept una din priorități dezvoltarea și promovarea industriei turismului în țara noastră. „Vom spori în continuare eforturile pentru valorificarea potențialului turistic național şi vom promova imaginea Republicii Moldova ca destinație turistică. Este foarte important să perfecționăm cadrul normativ în domeniul turismului, să dezvoltăm turismul rural, dar și să sporim nivelul de pregătire a cadrelor de specialitate, a calității serviciilor și produselor turistice”, a declarat secretarul general de stat al MEI, Iulia Costin, în cadrul ședinței grupului de lucru privind elaborarea Programului Strategic de Dezvoltare a Turismului pentru anii 2020 – 2030.

Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 34 din 22 februarie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) şi art. 133 alin. (8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, ediţie specială), precum şi a modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357, art. 288),

Serviciul Fiscal de Stat informează că au mai rămas 14 zile pentru depunerea cererii privind subvenţionarea locurilor de muncă pentru trimestrul I al anului 2021 de către persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, organizaţiile necomerciale, persoanele care desfăşoară activitate profesională, rezidenţi ai Republicii Moldova.  Subvenționare se va efectua în cazul angajării:

Situația actuală din domeniul comerțului electronic, dar și problemele cu care se confruntă agenții economici, precum și unele soluții pentru depășirea acestora, au fost discutate astăzi pe platforma Clubului Presei Economice. În cadrul evenimentului au fost pezentate rezultatele unui studiu în domeniul comerțului electronic în Republica Moldova, care a fost elaborat cu suportul USAID în baza unei serii de interviuri online, ce au vizat identificarea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.   În cadrul studiului au fost intervievați reprezentanții autorităților și instituțiilor publice, partenerii de dezvoltare, sectorul asociativ, companiile de logistică, furnizorii de soluții TIC și de plăți online, ÎMM-uri și comercianți online.

Zona Economică Liberă „Ungheni-Business” ar putea fi extinsă cu încă un teren cu o suprafață de 2,1271 ha, amplasat în extravilanul satului Pîrlița, și cu o porțiune de teren cu suprafața de 3,76 ha, amplasat în extravilanul aceleiași localități.   Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea art. 1 din Legea privind Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”.