Agentul economic, care este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii și prezintă Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională” (forma IVAO15), a achitat pentru familia fondatorului un sejur peste hotarele RM. Care vor fi consecințele fiscale pentru întreprindere?

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Suntem o instituție medicală cu statut de întreprindere municipală. În perioada curentă am fost contactați de direcția de deservire fiscală pentru a ni se solicita să prezentăm declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018. Avem obligația de prezentare a declarației?

Conform art. 7 alin. (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, entitatea este obligată să țină contabilitatea şi să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art. 11 alin. (2) lit. a). Potrivit art. 13 din Legea contabilității, răspunderea pentru ținerea contabilității şi raportarea financiară revine:

Potrivit Legii nr. 1216/1992, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. Art. 83 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Cazurile în care taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, sunt indicate în art. 89 din CPC1 și art.7 din Legea2 nr. 1216/1992.

În conformitate cu art.4 alin.(1) din Codul fiscal,dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Arbitrajul este o instituție extrajudiciară. Cu toate acestea legislația Republicii Moldova nu exclude posibilitatea ca instanțele de judecată competente (de drept comun) să intervină, pe durata derulării procedurii arbitrale. Astfel, conform cadrului legal în vigoare instanțele de judecată competente pot interveni în următoarele cazuri: a) aplicarea măsurilor asigurătorii la orice etapă a procedurii arbitrale (art.10 Legea nr.23 din 22.02.2008) sau chiar înaintea arbitrajului (art.23 alin.(1) Legea nr.23 din 22.02.2008);

Contravențiile în cazul încălcării regulilor de construire a caselor cu un nivel în localităţile rurale, a căsuţelor de livadă în întovărăşirile pomicole, construcţia şi intervenţia neautorizată la clădirile existente ar putea fi constatate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST). Ieri, 17 iulie 2019, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat un proiect de lege pentru modificarea Codului contravențional, prin care se propune trecerea constatării contravențiilor menționate supra (art.178 și 179 din CC) din competența autorităților publice locale în cea a AST. Potrivit autorului inițiativei, deputatul Vasile Bolea, în cadrul AST există specialiști cu suficientă pregătire în domeniul dat, pe când APL nu dispun de competențele necesare în acest sens.

În baza art.7 alin.(5) al Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016, rezidenţii parcului care sunt definiți în art.2 al legii, ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Mâine va apărea de sub tipar nr. 329-336 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea de Conturi a Republicii Moldova publică • Hotărâre cu privire la aprobarea Raportului anual 2018 asupra administrării şi întrebuințării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (nr. 53, 6 septembrie 2019). În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova publică:

În ședința Guvernului de ieri, 21 noiembrie, a fost aprobată extinderea Listei activităților care pot fi desfășurate în parcurile pentru tehnologia informației. Totodată, procedurile de verificare a activității rezidenților vor fi simplificate. Prevederile vor fi incluse în legislația privind constituirea și evaluarea activității „Moldova IT park”. Amintim că anterior Lista a fost extinsă cu activităţi desfăşirate conform CAEM rev.2, iar din 20 iulie curent – conform CSPM rev. 2, fiind puse în aplicare noile prevederi ale Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

Titlul X al Codului muncii poate fi completat cu un capitol (XVI1) ce va reglementa munca prin agent de muncă temporară. Această prevedere se conține în proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative promovat de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Conform redacției propuse, munca prin agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) este cea prestată de un salariat temporar, care va încheia un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară şi va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia. Atunci când un salariat temporar va fi pus la dispoziţia utilizatorului, raportul de muncă dintre salariatul temporar şi agentul de muncă temporară nu va înceta, iar intre salariatul temporar şi utilizator raportul de muncă nu va apărea.

Potrivit prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, în vigoare până la 1 ianuarie 2020, valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculau contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozit pe venit din salariu, cu excepţia cazului în care valoarea nominală depăşea limita stabilită la art.4 alin.(1) (45 lei per zi). Prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări în anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) — cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art.4 alin.(1) din Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020.

În trimestrul I din anul curent, pentru livrările pentru care, conform legislației fiscale, este prevăzută restituirea TVA, din bugetul de stat au fost restituite 518,18 mil. lei, potrivit datelor statistice privind sumele TVA restituite din buget în trimestrul I anul 2019. Suma este mai mica comparativ cu aceiași perioadă din anul precedent, când din buget au fost restituite 658,7 mil. lei la 476 contribuabili.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

Din 1 ianuarie 2020, la țigaretele pentru dispozitive de încălzire a tutunului se va aplica același mod de calculare și cotă a accizelor ca la țigaretele cu filtru. Parlamentul a votat astăzi în lectură finală proiectul de lege ce se referă la introducerea acelorași reglementări ale țigaretelor cu filtru și pentru produsele din tutun „heat-not-burn” (HTP). Art.1231 din Codul fiscal va fi completat cu alin. 21 ce va reglementa modul de calculare a accizelor la acestea. Necesitatea elaborării proiectului reiese din lipsa reglementărilor produselor de tutun care nu arde în Legea privind controlul tutunului și a lipsei prevederilor în Codul fiscal, care să accizeze expres tutunul care nu arde, se spune în nota proiectului.

Consiliile sectorale în mun. Chișinău vor fi instituite după alegerile locale din anul 2023 și nu din data celor din 2019, după cum este prevăzut în art. 90 din Legea nr.436. În Monitorul Oficial din 28 iunie curent a fost publicată Legea pentru modificarea Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală. Modificările vor fi operate în scopul evitării unor situații confuze ce țin de constituirea și funcționarea unor noi autorități ale administrației publice locale ale mun. Chișinău.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Asupra bunurilor imobile care fac obiectul înregistrării primare masive şi pentru care nu există acte ce demonstrează dreptul de proprietate, în registrul bunurilor imobile se va nota posesia de fapt, în baza adeverinţei eliberate de către autoritatea publică locală, contrasemnată de posesor. Dacă, până la înregistrarea posesorului ca proprietar, se prezintă acte de proprietate pe numele altei persoane, posesia se radiază din oficiu, fără a fi necesar acordul celui înscris şi se înregistrează dreptul de proprietate. Reglementarea va permite luarea la evidenţă a tuturor bunurilor din localitate, cât şi perceperea impozitelor de la persoanele care posedă în realitate bunul imobil.