Deciziile instanței de apel nu vor putea fi supuse recursului, fiind definitive și irevocabile de la pronunțare, prevăd modificările la Legea insolvabilității nr. 149/2012, aprobate cu 64 de voturi în Parlament astăzi, 17 martie, în lectura a doua.  Inițiativa susținută de legiuitor a fost elaborată de către Ministerul Justiției în scopul înlăturării vidurilor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea nr. 149/2012 și Codul de procedură civilă, ce țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Proiectul vine cu o nouă redacție a art. 8 din Legea nr. 149/2012 care, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor, va reglementa contestarea hotărârilor și încheierilor instanței de insolvabilitate.

Starea de urgență, instituită în Republica Moldova până la 24 aprilie, ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile. Un raport în acest sens a fost aprobat în cadrul ședinței de astăzi, 20 aprilie, a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița.    Astfel, Ministerul Afacerilor Interne urmează să pregătească și să prezinte Guvernului spre examinare proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la înaintarea, către Parlamentul Republicii Moldova, a propunerii privind prelungirea stării de urgență, precum și proiectul Hotărârii Parlamentului în acest sens.

Se interzice importul de produse alimentare cu termenul de valabilitate de până la 90 de zile în cazul în care au rămas mai puțin de 1/3 din termenul de valabilitate stabilit de producător, iar pentru restul produselor alimentare se interzice importul în cazul în care au rămas mai puțin de 60 de zile până la expirarea termenului de valabilitate al acestora, prevede proiectul modificărilor la Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă. Documentul prevede revenirea la termenii de valabilitate stabiliți în redacția anterioară a Legii prenotate (art.21 alin. 3)).   Autorul menționează că, la momentul aprobării în anul 2018 a Legii nr. 306/2018, legiuitorul a stabilit două condiții diferențiate:

În ședința din 4 mai curent Guvernul s-a expus asupra proiectului de lege cu privire la stabilirea moratoriului asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici si mijlocii, elaborat de către un grup de deputați. Documentul presupune instituirea moratoriului, până la 31 decembrie 2022, la controlul de stat, inclusiv fiscal și financiar, privind calitatea produselor și serviciilor, parametrii tehnologici și cerințele specifice pentru genul de activitate desfășurat, precum și de respectare a normelor de protecție a muncii. În partea ce ține de controlul vamal, autorii au propus ca moratoriul să fie aplicat doar asupra controalelor ulterioare.  

Operațiunile de ajustare a valorii contractului de achiziție publică de lucrări cu executare continuă, în baza actualizării prețurilor de cost, se vor efectua de două ori pe parcursul unui an bugetar, în lunile iulie și ianuarie, sau, după caz, la finalizarea și recepționarea lucrărilor realizate conform contractului de achiziție, în baza actualizării prețurilor componentelor prețului de cost.   Hotărârea Guvernului nr. 279 din 27 aprilie 2022, prin care au fost operate modificări la Regulamentul privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziții publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 aprilie curent și este pusă în aplicare la data publicării.

Persoanele cu dizabilități accentuate sau severe din rândul șomerilor care se angajează în câmpul muncii într-o altă localitatea decât cea în care locuiesc vor putea beneficia de o subvenție lunară pentru acoperirea cheltuielilor de transport.   Executivul a votat proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede modificări în procedurile privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă, aprobate prin HG nr. 1276/2018.   Potrivit documentului, subvenția se va acorda persoanelor cu dizabilități accentuate sau severe cu statut de șomer înregistrate la subdiviziunile teritoriale

Asociația obștească „X” desfășoară activitate pe segmentul susținerii procesului de dezvoltare a societății, prin îmbunătățirea sistemului educațional. În cursul anului curent, asociația a preluat în locațiune de la un agent economic două mijloace de transport, care sunt utilizate în scopurile statutare. Poate beneficia asociația de scutiri la plata taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, având în vedere că aceste mijloace nu sunt utilizate în scop de antreprenoriat?

Din 1 mai 2022 va fi pusă în aplicare procedura simplificată de radiere din Registrele de stat a gospodăriilor țărănești inactive. În Monitorul Oficial din 1 aprilie 2022 (nr. 88-95) a fost publicată Legea nr.51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Documentul are drept scop susținerea micului business din agricultură, care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ).      

În anul 2020 cifra de afaceri din comerțul cu ridicata s-a diminuat cu 5,6% comparativ cu anul 2019. În schimb, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 4,6%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp,  pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei cifra de afaceri s-a diminuat cu 15,7% în raport cu anul 2019, iar pentru  serviciile de piaţa prestate, în principal, întreprinderilor, indicatorul a scăzut cu 15,5%.   În anul 2020 comerţul cu autovehicule şi motociclete s-a micșorat cu 18,1% față de anul 2019, doar în luna decembrie 2020 fiind înregistrată o scădere de 3,4% faţă de luna precedentă, iar comparativ cu decembrie 2019 – cu 13,1%.

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163/1997, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Urmează sau nu entitatea să rețină impozit pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana fizică a vândut metal feros? Potrivit art. 90 alin. (1)-(4) din CF impozitul pe venit la sursa de plată se reține, în mod obligatoriu, de către orice:a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activități independente conform cap. 102 şi activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103 din CF;b) nerezident care desfăşoară activitate conform art. 5 pct. 151);c) reprezentanță

 În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.       Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, care nu sunt legate de retribuirea muncii și nu au un caracter obligatoriu, nu se vor deduce în scopuri fiscale.

În conformitate cu art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol. Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (SIMM) achită impozitul pe venit în mărime de 4% din obiectul impunerii. Reieşind din cele menţionate, înstrăinarea bunurilor reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe venit conform regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ar putea fi suplinită cu o noțiune ce reglementează comerțul electronic, care, potrivit proiectului de lege ce prevede operarea modificărilor și completărilor în peste 20 de legi, reprezintă activitatea de comerț a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, desfășurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicare la distanță, contractelor la distanță.   Amintim că documentul este elaborat de Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova, poate fi consultat până la 3 iunie curent.

Taxa de la posesorii de cîini se calculează de către organele împuternicite de autoritatea administraţiei publice locale, în funcţie de numărul de cîini aflaţi în posesiunea subiectului impunerii pe parcursul unui an şi cota taxei stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale (art. 293 alin. (2) din Codul fiscal).   [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu prevederile Legii nr. 204 din 24.12.2021, în vigoare din 01.01.2022].

 Potrivit art. 87 alin.(1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art.83 din Cod este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei.      Conform prevederilor art. 83 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Programul de recunoaștere reciprocă a Operatorilor Economici Autorizați (AEO) între Republica Moldova și Uniunea Europeană se aplică începând cu 1 noiembrie curent, RM devenind prima țară din regiune care obține astfel de recunoaștere. În acest context, Executivul a aprobat, în ședința din 2 noiembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea HG nr.647/2014 privind punerea în aplicare a secțiunilor a 271-a și a 281-a din Codul Vamal.

Comisiile parlamentare examinează proiectul de lege ce are ca scop eliminarea comercializării ilegale a produselor din tutun și conține modificări la Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului, Codul contravențional, Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, Codul penal, Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.

Documentul fiscal electronic se consideră recepţionat de către Serviciul Fiscal de Stat dacă contribuabilul primeşte notificarea de acceptare a documentului fiscal electronic prin recipisa electronică de confirmare a acceptării acesteia în SISFS. Data prezentării documentului fiscal electronic se consideră data când este recepţionat în SISFS, dacă este întocmit în modul stabilit de actele legislative şi normative în vigoare (art. 187 alin. (5), (6) din Codul fiscal, pct. 35, 36 din Ordinul SFS nr.125 din 24 februarie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice prin intermediul SIA "Cabinetul personal al contribuabilului").