În procesul de organizare și desfășurare a consultării pieței în cazul în care va fi preconizată achiziția publică a produselor, serviciilor sau lucrărilor cu grad sporit de complexitate tehnică, financiară, contractuală sau din domenii cu un progres tehnologic rapid vor fi antrenate autoritățile contractante și operatorii economici. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul de ordin pentru aprobarea Instrucțiunii privind modalitatea, condițiile și procedura de organizare și desfășurare a consultării pieței în vederea pregătirii achiziției publice.

SRL „Y” intenționează să desfășoare activitate de întreprinzător în domeniul comerțului în spațiul comercial luat în locațiune (chirie). Pe parcursul anului 2016 întreprinderea a suportat anumite cheltuieli pentru amenajarea zonei de parcare și a câtorva locuri de așteptare acoperite aflate lângă spațiul închiriat. Valoarea investițiilor pentru amenajarea acestor spații depășește valoarea contractuală a locațiunii achitată pentru spațiul comercial. SRL „Y” își va desfășura activitatea începând cu perioada următoare – anul 2017. În contextul celor expuse, care este modul de recunoaștere a investiției menționate și în ce perioadă va fi dedusă în scopuri fiscale valoarea acesteia?

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

Care autoritate este responsabilă de efectuarea controlului în vederea verificării corectitudinii virării mijloacelor pentru elaborarea documentelor normative în construcții în bugetul de stat de către investitorii sau proprietarii construcțiilor? Prin Legea privind calitatea în construcții nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 a fost instituit sistemul calității în domeniul respectiv, care conduce la realizarea și exploatarea construcțiilor de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1410 din 27.12.2016, a fost modificate și completate anexele nr.1 şi nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.834 din 01.12.2015 „Pentru aprobarea formularului CET15 — Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit şi a Regulamentului privind modul de completare a acesteia”.

Acum doi ani, în cadrul evenimentului de lansare a proiectului TWINNING ”Sprijin pentru dezvoltarea unui mediu de control și audit intern eficient în sectorul public din Republica Moldova”, unul din vorbitori menționa că auditul intern este ca mirosul de gaz, rareori agreabil, dar poate, de regulă, să evite explozii, făcând referire la rolul auditului în asigurarea bunei activității a oricărei instituții. Ieri, 11 septembrie curent, a avut loc conferința de încheiere a programului, fiind trecute în revistă principalele rezultate. În acest context, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că prin acest proiect s-a adus o contribuţie semnificativă la dezvoltarea sistemului de control financiar public intern.

Procedura declarării şi vămuirii mărfurilor introduse/scoase de pe teritoriul vamal al ţării de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, înregistraţi la Agenția Servicii Publice, se va efectua în funcţie de regimul vamal solicitat, fără perceperea drepturilor de import şi a plăţii pentru poluarea mediului, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale. Această prevedere va avea efecte asupra raporturilor juridice care au apărut începând cu 27 septembrie 2001. În Monitorul Oficial de vineri, 19 aprilie curent, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 126 din 11.04.2019 pentru modificarea Hotărârii nr. 1001/2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova.

În cadrul vizitelor fiscale și a activității de control efectuate la contribuabili de către angajații Serviciului Fiscal de Stat uneori se constată că, la stingerea obligațiilor fiscale, entitățile nu țin cont de cronologia stingerii obligațiilor fiscale. Faptul ne impune să venim cu explicații suplimentare ale acestui aspect. Astfel, cronologia stingerii obligațiilor fiscale este reglementată de art. 179 din Codul fiscal (CF), alin.(1) al căruia prevede că stingerea obligațiilor fiscale are loc după criteriul cronologic de naștere a fiecărui tip de obligație fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal se scutesc de TVA fără drept de deducere mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită contribuabilii – persoane juridice să se înscrie la cursurile de instruire privind utilizarea serviciului electronic e – Factura, organizate de CTIF în luna iunie. Primul curs, în limba rusă, va avea loc la 5 iunie, iar al doilea, în limba română, la 18 iunie. Cursurile au o durată de patru ore și se vor desfășura, cu începere de la ora 9.00, la sediul Centrului de instruire în finanțe al CTIF pe adresa: mun. Chișinău, str. Pușkin 45, etajul 2. Scopul principal al instruirilor este de a oferi contribuabililor suport consultativ și tehnic în ceea ce privește crearea, redactarea, semnarea electronică și circulația electronică a facturii fiscale în format electronic prin intermediul sistemului informațional automatizat e – Factura, administrat de CTIF.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Ministerul Finanţelor a convocat clubul de presă pentru prezentarea proiectului de lege cu privire la modificarea şi completarea actelor legislative, ce ţin de obiectivele politicii fiscale și vamale, de administrare fiscală și vamală pentru anul 2018 și, evident, de Conceptul de rescriere a Codului fiscal și Codului vamal. „Acestea sunt bazate pe prevederile Programului de activitate a Guvernului, Strategiei Naţionale „Moldova 2020”, Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, altor programe şi strategii naţionale”, a constatat, la deschiderea evenimentului, vice-ministrul finanţelor Veronica Vragaleva.

Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

Transferul în timp real al datelor fiscale de la echipamentele de casă și control (ECC) către serverul Serviciului Fiscal de Stat, analiza datelor financiare, automatizarea proceselor de evidență, administrare și monitorizare a vânzărilor, precum și verificare on-line de către consumatorii finali a veridicității și integrității bonurilor fiscale primite vor fi posibile prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV). Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea conceptului tehnic al SIA MEV este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul descrie scopul, obiectivele, funcțiile și arhitectura sistemului, stabilește posesorul, deținătorul, furnizorii de date și utilizatorii acestuia.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) sesizează persoanele cu funcții de răspundere ale Societăților pe acțiuni asupra necesității dezvăluirii informaţiei, în vederea conformării societăților prevederilor legislației în vigoare. Atragem atenția societăților asupra punerii în aplicare, începând cu 1 martie 2019, a Regulamentului cu privire la dezvăluirea informaţiei de către emitenţii de valori mobiliare (Regulamentul), aprobat în redacție nouă prin Hotărârea CNPF nr.7/1 din 18.02.2019. Termenul-limită de dezvăluire a raportului este 30 aprilie 2019.

În Moldova este planificată modificarea regulilor creditării nebancare pentru minimizarea riscurilor îndatorării excesive a consumatorilor persoane fizice și protecția beneficiarilor produselor de creditare. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) Iurie Filip și șeful direcției generale creditare nebancară de la CNPF, Alina Cebotariova. Ei au menționat că proiectul de lege elaborat de CNPF, care prevede modificări la o serie de acte normative, după consultări și aprobarea de Guvern, va fi remis Parlamentului. Scopul modificărilor propuse este perfecționarea bazei normativ-juridice privind activitatea organizațiilor de creditare nebancară (OCN), pentru protecția drepturilor consumatorilor, dar și ajustarea unor legi din domeniul de reglementare, legate de activitatea organizațiilor de creditare nebancară la prevederile Legii privind organizațiile de creditare nebancară.

Lansarea Facilității de Creditare a Tinerilor (FCT), inițiată de Ministerul Finanțelor, a avut loc și este integral bazată pe fondurile disponibile ale liniilor de credit investiționale circulante, finanțate din împrumuturi externe de stat pentru dezvoltarea sectorului real, acordate de Banca Mondială și Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă. Recreditarea tinerilor antreprenori este efectuată prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante partenere (IFP) locale interesate, care î-și asumă toate riscurile de credit și au semnate cu Ministerul Finanțelor Contracte de Recreditare.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul Programului de dezvoltare a reţelelor de bandă largă pe anii 2017-2020, elaborat în baza Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale ,,Moldova Digitală 2020” din 31 octombrie 2013 şi altor documente de politici în domeniu. Obiectivul general al Programului constă în dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă de generaţie nouă şi asigurarea disponibilităţii accesului la aceste reţele în toate localităţile ţării.

În urma publicării informațiilor ce țin de necesitatea prezentării informației cu privire la contractarea și/ sau rambursarea împrumuturilor pe parcursul anului fiscal 2018 de către persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă), unii contribuabili solicită concretizarea informației. Comunicăm că informațiile despre împrumuturi sau procurările de mijloace de transport efectuate în condițiile art. 22611 alin. (2) pct. 11 și 12 din Codul fiscal (CF) vor fi prezentate doar pentru tranzacțiile cu implicarea persoanelor fizice – rezidenți care sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Aceleași operațiuni cu implicarea nerezidenților nu vor fi raportate.