Astăzi în Republica Moldova nu există concediu paternal plătit acordat taților la nașterea copilului, deși acest concediu este o practică frecvent întâlnită în Uniunea Europeană. În prezent, există o inițiativă legislativă aprobată de Guvern a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, care include propuneri de modificări ale Codului Muncii; aceasta inițiativă este acum transmisă spre examinare Parlamentului.

Cinci organizaţii ale agricultorilor au expediat o declaraţie comună către Parlament şi Guvern, prin care solicită introducerea din acest an a impozitului consolidat în agricultură. "Cadrul legal actual ce ţine de politica fiscală, în sectorul agrar, contribuie semnificativ la creşterea evaziunilor fiscale şi dezvoltarea sectorului informal din agricultură. Situaţia creată nu permite majorarea veniturilor în bugetele locale, fapt ce frânează procesul descentralizării în Republica Moldova“, susţin semnatarii.

Întru excluderea interpretărilor ambigue a prevederilor imperative ale art. 197 din Codul fiscal, alineatul 7 de la pagina 73 din Nr. 04(8) iulie 2012 a „Monitorului fiscal FISC.md” se consideră nul.

Sistemul fiscal al Republicii Moldova, ca şi al altor ţări, este bazat pe conformarea voluntară a contribuabililor la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale către buget. În acest sens, instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat în raport cu mediul de afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă, este foarte important, chiar primordial. De aceea, activitatea Serviciului fiscal trebuie să fie îndreptată spre oferirea unor soluţii optime şi competente contribuabililor, concretizate într-un ansamblu de servicii automatizate de o înaltă calitate, bazate pe realizările de ultimă oră în domeniul tehnologiilor informaţionale, concomitent cu armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele internaţionale de administrare fiscală.

Experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) au apreciat joi că măsurile de austeritate implementate în unele ţări bogate, uneori sub presiunea Fondului, au contribuit la creşterea inegalităţilor sociale. "Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor", admit economişti ai FMI într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Pornind de la cadrul juridic al activităţii biroului individual al mediatorului şi a biroului asociat de mediatori, comunicăm că acesta este reglementat de Legea cu privire la mediere nr. 134-XVI din 14.06.2007 (publicată în MO din 07 decembrie 2007, nr. 188-191/730) (în continuare — Lege).

Orașul Roma, puternic îndatorat, se află în pragul falimentului, după respingerea de către parlament a unui ajutor financiar, provocând o adevărată bătaie de cap pentru noul premier italian Matteo Renzi, relatează joi AFP. Primarul Romei, Ignazio Marino, a amenințat cu suspendarea tuturor serviciilor municipale, dacă nu va fi găsită o soluție.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

În conformitate cu prevederile art. 90 din CF, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică

În conformitate cu modificările art.96 lit.b) al Codului fiscal, aprobate prin Legea nr.324 din 23.12.2013 pentru completarea şi modificarea unor acte legislative, (Monitorul Oficial nr.320-321/871 din 31.12.2013), începînd cu 01.01.2014 la producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova se aplică TVA la cota redusă în mărime de 8%.

Vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a instituit un grup de lucru care va elabora modificări la cadrul normativ şi instituţional în domeniul protecţiei consumatorilor, informează MOLDPRES cu referinţă la un comunicat al Ministerului Economiei. Schimbările vor fi operate în legătură cu modificările recente ale legislaţiei în acest domeniu, prin care au fost extinse domeniile de competenţă ale Agenţiei Protecţiei Consumatorilor (APC), precum şi în contextul implementării Strategiei în domeniul protecţiei consumatorilor pentru anii 2013-2020.

Pînă la operarea modificărilor, în conformitate cu prevederile art. 20 lit. y) din CF, veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),

Ministerul Economiei a înaintat o lege ce prevede liberalizarea pieței economice. Proiectul introduce o serie de modificări și măsuri necesare într-o economie de piață, astfel, în scopul evitării unor volatilități majore pe piața produselor petroliere se propune ca prețurile maxime de comercializare cu amănuntul/ridicata a produselor petroliere principale să se calculeze în baza cotațiilor Platt’s Mediterranean (întrucât anume acestea sunt prețurile de referință pentru majoritatea tranzacțiilor cu produse petroliere din zonă), iar pentru gazul lichefiat în baza prețului producătorului de peste hotare, dar și a unei marje comerciale specifice care ar include toate cheltuielile aferente comercializării produselor petroliere, și nemijlocit profitul acestora.

Un grup de agenţi economici din R. Moldova efectuează în perioada 18 — 20 februarie o vizită de afaceri în Antalya, Turcia, unde vor participa la Expoziţiile specializate în domeniul agroalimentar "ANFAŞ Food Product" şi "ANFAŞ BEVEX", precum şi la Programul internaţional „Misiunea Cumpărătorului" Vizita are drept obiective intensificarea relaţiilor comercial-economice moldo-turce, identificarea noilor posibilităţi de afaceri, stabilirea contactelor directe de colaborare, informează MOLDPRES.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului. Majorarea limitei neimpozabile, de la 200 la 300 de euro, a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova corespunde necesităților și realităților economice. De asemenea, agricultorii, care vor importa tractoare agricole, în funcție de model, vor fi scutiți de TVA. Măsură a fost luată pentru a dezvolta și moderniza sectorul agricol.

Conform aportului adus la Bugetul Public Naţional în perioada lunilor ianuarie — mai ale anului curent, accizul se plasează pe locul 4, fiind cu o poziţie mai jos comparativ cu anul 2011 şi anul 2010. În perioada ianuarie 2010 – mai 2012 au fost modificate cotele la accize de trei ori. Astfel, se vor analiza încasările accizelor în perioadele 01.01.2010 – 31.03.2011 (în continuare–perioada I), perioada 01.04.2011 – 31.12.2011 (în continuare–perioada II) şi perioada 01.01.2012 – 31.05.2012 (în continuare–perioada III), în dependenţă de modificarea cotelor. Suma majoră a accizelor încasate revine produselor din tutun.

Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a promis marţi, în discursul anual privind starea naţiunii, reduceri de taxe pentru 12 milioane de spanioli şi stimularea creării de locuri de muncă prin scăderea contribuţiilor sociale, pentru a semnala ieşirea din recesiune a ţării. "Am schimbat direcţia, an trecut de la contracţie la creştere economică, de la declin la recuperare şi de la pericol la speranţă", a spus Rajoy, citat de Financial Times.

Răspuns la adresarea Camerei de Comerţ Americane în Moldova, publicată în nr. 4 (8) al revistei După cum, pe bună dreptate, a remarcat Comitetul Fiscal şi Juridic al Camerei de Comerţ Americane în Moldova, conform prevederilor art. V alin. 70 al Legii nr. 267 din 23.12.2011, în vigoare din 13.01.2012, Codul fiscal a fost completat cu art. 1181, care prevede instituirea „Re-gistrului general electronic al facturilor fiscale”- RGEFF. Implementarea registrului electronic are ca scop majorarea transparenţei activităţii agenţilor economici şi excluderea unor situaţii de genul: regularea trecerii în cont a T.V.A. pentru luna precedentă, prin manipularea la sfîrşitul lunii de raportare a procurărilor, care sunt documentate cu dată din luna precedentă;documentarea unor tranzacţii fictive care se regăsesc doar pe hîrtie fără a fi avut loc de fapt;documentarea unor tranzacţii care au ca bază legalizarea mărfurilor fără provenienţă legală;admiterea greşelilor de către contribuabili la completarea facturilor fiscale;pseudoactivitatea de întreprinzător, în special, combaterea fenomenului „firmă-fantom”.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.