Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

În nouă luni ale anului 2019, numărul total al rapoartelor expediate prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronică www.raportare.gov.md către autoritățile de stat din sectoarele finanțe publice și statistică a depășit cifra de 1,327 mil. Cea mai mare parte dintre acestea – circa 1,288 mil. – au fost transmise de către autorități/instituții publice și agenți economici, iar peste 39 mii – de către cetățeni. Ghișeul unic reprezintă o platformă on–line de prezentare a rapoartelor către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Biroul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor.

Pentru a achita impozitul pe venit

În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a finalizat vineri, 20 septembrie, ciclul de instruiri pentru auditorii Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) cu genericul ”Utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP)”. Acest ciclu a inclus cinci cursuri de instruire, cu o durată de cinci zile fiecare, la care au participat circa 100 de auditori din subdiviziunile de audit ale Curții de Conturi. Prezentă la încheierea cursurilor, Tatiana Vozian, șef al Direcției generale metodologie, planificare și raportare din cadrul CCRM, a menționat că aceste instruiri au fost un prim pas în consolidarea cooperării cu CTIF, astfel fiind pusă o temelie bună pentru colaborarea celor două instituții. Vozian a remarcat calitatea instruirilor și profesionalismul formatorilor CTIF, exprimându-și convingerea că practicile însușite în cadrul cursurilor le vor ajuta auditorilor în activitatea profesională.

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

Circa 22,4 mld. lei au fost acumulate la Bugetul public național (BPN) în 7 luni ale anului curent, ce constituie o creștere de peste 1 mld. lei față de perioada similară a anului precedent. Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat la BPN în perioada lunilor ianuarie-iulie 2019 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2018, cu 4,7%. Respectiv, la cele patru componente ale Bugetului public național, au fost înregistrate următoarele rezultate:

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1

Începând cu 1 ianuarie 2018, plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt obligaţi să prezinte Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale, Forma DSA 18 (în continuare – Forma DSA 18) aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 152 din 22 decembrie 2017.

Recent întreprinderea a încheiat un contract de prestări de servicii cu un traducător autorizat. Se retine careva impozit la sursa de plată? Cum se tratează așa o plata din punct de vedere fiscal? Cheltuielile privind traducerea se consideră deductibile?

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88-90, art. 901 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1)

Guvernul a aprobat în ședința de ieri indexarea indemnizațiilor zilnice pentru copiii care dețin statutul de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească, plasați în serviciul de tip familial sau comunitar. După cum a anunțat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, coeficientul de indexare a indemnizației reprezintă indicele prețurilor de consum pentru anul precedent, care a constituit 3,0%.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Anul 2019 a fost cel de-al treilea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecţiona 2% din impozitul pe venit achitat în anul precedent în favoarea unei entități incluse în Lista beneficiarilor desemnării procentuale pentru anul 2019. Rezultatele implementării acestui mecanism demonstrează o tendinţă de creştere la toate capitolele – atât la numărul de organizaţii înregistrate, numărul desemnărilor, cât şi suma totală acumulată de către organizaţiile beneficiare. Astfel, pentru 34 066 de persoane fizice a fost validată desemnarea a 2% din impozitul pe venit în sumă totală de circa 7,7 mil. lei către 504 beneficiari.

Astăzi, 26 septembrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfășurarea Loteriei fiscale. Autorul documentului este Ministerul Finanțelor, iar scopul proiectului elaborat este de a încuraja achitarea prin virament (card bancar) a cumpărăturilor efectuate de către persoanele fizice cetățeni care nu desfășoară activitate de antreprenoriat, precum și pentru combaterea și reducerea evaziunii fiscale. Proiectul vine să stimuleze, din surse bugetare, contribuabilii care, direct sau indirect, participată la îmbunătățirea procesului de administrare fiscală şi/sau la majorarea încasărilor la bugetul public național.

În cadrul controlului fiscal s-a constatat că persoana fizică conducător auto de transport ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi dispune de documente cu drept de activitate eliberate de entitatea X SRL, dar nu se regăsește în tabelul nr. 1 din Darea de seamă TAXI 18 prezentată SFS de către entitatea X SRL. Ce sancţiuni vor fi aplicate entităţii X SRL în cazul dat?

Guvernul nu a susținut inițiativa legislativă elaborată de un grup de deputați, prin care se propune, prin derogare de la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nerambursarea contribuțiilor individuale de asigurări sociale reținute și virate în plus, aferente indemnizațiilor lunare achitate membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat, ale societăților pe acțiuni din rândul persoanelor cu demnitate publică și funcționarilor publici. Autorii inițiativei consideră că aceste persoane își desfășoară activitatea, de regulă, în timpul orelor de muncă și care corespunde unor atribuții de serviciu,

Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova (CNAS) informează că subdiviziunile teritoriale ale CNAS întocmesc răspunsuri şi prezintă informaţia solicitată doar în baza solicitărilor parvenite de la direcţiile fondurilor de pensii din Federaţia Rusă, Ucraina, Azerbaidjan, Uzbekistan şi Belarus. Aceasta se referă la adresările din partea solicitanţilor în baza acordurilor bilaterale privind garanţiile drepturilor cetăţenilor în domeniul asigurării cu pensii, numărul cărora în ultimul timp a crescut esențial. CNAS precizează că dosarele de pensionare ale beneficiarilor de pensii nu se eliberează personal, ci doar în baza solicitărilor oficiale din partea direcţiilor fondurilor de pensii din statele menţionate.

În prezentul articol vor fi expuse aspectele generale privind modificările și completările operate la Planul general de conturi contabile. Potrivit Ordinului MF nr.100 din 28 iunie 2019 au fost aprobate modificările și completările la Planul general de conturi contabile (în continuare — Planul de conturi), care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.