În ultima ședință plenară în mandat deplin al Parlamentului deputații au votat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Președintele comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, a precizat că proiectul a fost elaborat în baza prognozei dezvoltării economiei în anii 2019-2021 și a obiectivelor bugetar-fiscale pe anul 2019, ca rezultat al reformei fiscale, care a fost implementată începând cu 1 octombrie 2019.

Octavian Armașu are o nouă funcție – de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Ieri Parlamentul l-a numit în această funcție, la propunerea speakerului Andrian Candu. Cred că experiența pe care o are domnul Armașu, inclusiv și cea de până la funcția guvernamentală, dar în special cea de ministru al Finanțelor, unde a colaborat cu Banca Națională, îl va ajuta să preia această funcție, a menționat președintele Parlamentului, în cadrul declarațiilor de presă de după ședința de ieri a Parlamentului.

Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) va fi reorganizat din structură organizațională de stat în instituție publică. Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul unei hotărâri a Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea FISM. Fondul va fi persoană juridică cu formă de organizare de instituție publică, va dispune de autonomie administrativă și financiară, va deține conturi deschise în Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanțelor. Pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din asistență externă, la solicitarea partenerilor de dezvoltare și/sau donatorilor și în baza acordurilor încheiate cu aceștia, Fondul poate avea conturi bancare în băncile din Republica Moldova.

Într-un deceniu și jumătate Republica Moldova a primit asistență externă în sumă de 4 miliarde USD (circa 13% în 2013 și 27% în 2014 din Produsul Național Brut), dar schimbările se lasă așteptate. Transparența insuficientă și gradul excesiv de discreție a unor autorități guvernamentale în acest sector a produs riscuri de neglijare a creșterii economice în favoarea celei politice, concluzionează Valentin Lozovanu în Policy Brief-ul său ”Potențialul asistenței externe: mai poate mecanismul de condiționare promova reformele în Republica Moldova?”.

Proiectul de lege care prevede realizarea și menținerea unui mediu de afaceri cât mai propice ocupă un loc important pe agenda politicilor publice pe plan național şi este realizat în conformitate cu Strategia reformei cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pentru anii 2013-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1021 din 16 decembrie 2013.

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Consiliul executiv al FMI examinează raportul misiunii Fondului pregătit în baza primei evaluări a programului economic implementat. La finalul evaluării, Moldova va obține acces la o nouă tranșă a Fondului Valutar Internațional în mărime de aproape $21,2 mil.

Prim-ministrul Pavel Filip și Joachim Breuer, Președintele Asociației Internaționale pentru Securitate Socială (ISSA), au avut o întrevedere.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxele vamale, taxele pentru efectuarea procedurilor vamale, taxele pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum și a scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile și serviciile destinate acestora, va fi completată. În Monitorul Oficial nr.365 din 26 septembrie 2018 a fost publicată Hotărârea pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale aferente realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

„După frauda bancară și criza care a urmat, sistemul bancar a fost curățat și putem spune acum că avem bănci solide și stabile, gata să susțină investitorii. Cetățenii au recăpătat și ei încredere în sistemul bancar. Băncile noastre dețin aproximativ 1,5 miliarde euro care așteaptă să fie investite în proiecte sau credite — este o rezervă impunătoare și sunt sigur că aceasta va fi baza pentru creșterea viitoare a economiei.

Pentru implementarea cu succes a standardelor în cadrul DCFTA trebuie implementate un şir de reforme care să fie avantajoase atît pentru mediul de afaceri, cît şi pentru autorităţile publice, consideră directorul Asociaţiei Businessului European, Mariana Rufa.

Îndemnul a fost lansat la forumul de afaceri care a avut loc la Kiev, cu ocazia reuniunii șefilor de guvern ai Organizației pentru democrație și dezvoltare GUAM.

Reprezentanții direcțiilor raionale de finanțe au fost familiarizați, în cadrul ședinței de lucru desfăşurate la Ministerul Finanţelor ieri, 18 septembrie, cu particularitățile elaborării și prezentării proiectelor de bugete locale pentru 2019 și a estimărilor pe 2020-2021, a proiectului bugetului la compartimentul venituri, estimarea cheltuielilor de personal și împrumuturi. Alte particularități au vizat planificarea cheltuielilor pentru întreținerea instituțiilor de învățământ, cultură și pentru compartimentul protecția socială. Participanții au exprimat unele îngrijorări ce ţin de posibila diminuare a încasărilor la bugetele locale în urma reformei fiscale din anul curent. În replică, Ion Chicu, Secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, a menționat că practica demonstrează că, dimpotrivă, relaxarea fiscală duce la majorarea încasărilor.

În ultimele săptămâni se discută mult la nivel de experţi, instituţii publice şi, evident, în presă, posibilitatea obţinerii celor 100 mil. euro de asistenţă macrofinanciară, negociate cu UE. Cu precizări asupra intrepretărilor eronate privind asistența macrofinanciară și suportul bugetar oferit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană au venit şi Guvernul, şi Ministerul Finanţelor.

Relațiile Republicii Moldova cu Banca Mondială şi implementarea Cadrului de Parteneriat cu Țara al Grupului Băncii Mondiale au fost discutate de prim-ministrul Pavel Filip și Satu Kahkonen, Director de țară pentru Belarus, Moldova și Ucraina. Părțile au făcut un schimb activ de opinii privind pachetul de legi care vizează amnistia capitalului, reforma fiscală și suportul pentru business.

În nouă luni de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte expediate de instituțiile publice, agenții economici și cetățeni prin intermediul platformei on–line www.raportare.gov.md către Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică a atins cifra de 1,25 mil. Majoritatea absolută dintre acestea (circa 1,3 mil.) au fost transmise de către instituții publice și agenți economici. Ghișeul a fost lansat la 27 ianuarie curent, acesta fiind primul serviciu centralizat de raportare financiară și statistică la nivel de țară.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost examinat în cadrul unei ședințe prezidate de prim-ministrul Pavel Filip. Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor, cu participarea experților locali și internaționali, precum și a specialiștilor din cadrul autorităților și instituțiilor din sectorul bugetar. La baza proiectului a fost pus Conceptul privind sistemul unitar de salarizare aprobat de Guvern la 28 iulie 2017.

Structurile de primire turistică vor fi clasificate de Agenția Servicii Publice. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede transferarea competențelor de clasificare a structurilor de primire turistică de la Agenția Turismului la Agenția Servicii Publice. Modificarea este operată în contextul reformei administrației publice centrale. Reamintim că, din anul 2009 până în 2018, elaborarea și implementarea politicii statului în domeniul turismului se realizau de către Agenția Turismului, organul central de specialitate în domeniul turismului, subordonat Guvernului.

Odată cu punerea în aplicare a pachetului legislativ cu privire la implementarea reformei fiscale, unii agenţi economici solicită explicaţii pe marginea prevederilor intrate în vigoare. Una dintre aceste întrebări este aplicarea cotei reduse de 10% la TVA şi dacă aceasta este aplicabilă tuturor serviciilor de cazare conform secțiunii I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei (CAEM) sau nu? Amintim că, prin Legea nr. 178 din 26 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM, 309-320/496, 17.08.2018) au fost operate modificări la art. 96 din Codul fiscal care stabileşte regimul de impozitare cu TVA a serviciilor de cazare şi livrare a produselor alimentare.

Joi a avut loc ședința Consiliului Național de Coordonare pentru Dezvoltare Durabilă, prezidată de Prim-ministrul Pavel Filip şi de coordonatorul rezident al ONU, reprezentant permanent al PNUD în Republica Moldova, Dafina Gercheva. La eveniment a fost prezentat raportul privind realizarea obiectivelor Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030.