Cuantumul cantitativ de motorină din ajutorul umanitar extern acordat de către România destinat compensării parțiale a pierderilor suferite de producătorii agricoli ca urmare a înregistrării secetei la culturile de fitotehnie pentru roada anului 2020 va fi stabilit de un Regulament, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea acestuia fiind elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Astfel, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) va fi întocmită lista potențialilor beneficiari și cuantumul de motorină corespunzător nivelului de afectare de secetă. AIPA va prezenta Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, inclusiv Comisiei interdepartamentală pentru ajutoare umanitare, lista potențialilor beneficiari de ajutorul umanitar extern oferit de România, în limita cantității de 6000 tone de motorină.

 Biroul Național de Statistică comunică că, în vederea reducerii presiunii informaționale asupra mediului de afaceri și optimizării sistemului de rapoarte statistice, Programul de lucrări statistice pentru anul 2022 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 441/2021 prevede excluderea a 8 lucrări statistice, care cuprind 14 cercetări statistice: 1-auto - Cercetarea statistică lunară „Prestații de transport rutier (date operative)”; 6-nav - Cercetarea statistică anuală „Mijloacele de transport naval intern”. Datele vor fi elaborate anual în baza datelor colectate în cercetarea trimestrială similară pentru trimestrul IV;

Actualmente majoritatea entităților avicole gestionează informația primară privind existența și fluxul efectivelor de păsări și cea referitoare la costurile aferente în mod clasic, manual. Documentele primare se completează de către gestionari și/sau contabili şi sunt prelucrate cu ajutorul tehnicii de calcul.

Standardul ocupațional pentru Operator la fabricarea zahărului, nivel 3 CNCRM, descris în conformitate cu Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale (HG nr. 678/2020) a fost publicat în MO. Documentul a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, fiind aprobat prin Ordinul nr.13 din 21 septembrie 2021.   Standardul stabilește cerințele pentru condițiile de muncă, riscurile profesionale, echipamentele și utilajele din procesul de lucru, organizarea procesului de lucru, descrie perspectiva pe piața muncii pentru această ocupație și tendințele de viitor în domeniu.

În anul 2019, indicele preţurilor producătorului la produsele agricole a constituit 103,8% faţă de anul 2018, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale a fost înregistrată majorarea preţurilor producătorului la cartofi – cu 31,6%, fructe și pomușoare de cultură – cu 17,1%, tutun – cu 16,3%, sfeclă de zahăr – cu 14,4%, rapița – cu 11,7%, legume – cu 12,7%. Totodată, au scăzut preţurile de vânzare la secară – cu 13,8%, soia – cu 11,0%, struguri și orz – cu câte 5,3%. La produsele animaliere au crescut preţurile la vite şi păsări – cu 13,1% și lapte – cu 3,6%, dar au scăzut preţurile de vânzare la bovine (în masa vie) – cu 7,5% și ouă – cu 5,0%.

Casarea plantației perene se va efectua de proprietar sau deținător, în baza  acordului proprietarului, prin actul întocmit de către Comisia pentru casarea plantației, din care vor face parte proprietarul/deținătorul plantației și doi specialiști în agronomie și, respectiv, în contabilitate.   Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul de hotărâre a Executivului prin care propune modificarea Regulamentului cu privire la modul de casare și defrișare a plantațiilor perene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 705/1995. Proiectul este inclus pe agenda ședinței din 7 decembrie curent Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzători.

În ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” este publicat articolul „Perfecționarea contabilității unor costuri de materiale directe din fitotehnie” elaborat de Igor Balan, în care autorul atrage atenția că trăsăturile caracteristice ale sectorului fitotehnic, determinate de particularitățile dezvoltării - interconexiunea strânsă între reproducerea economică şi cea biologică; evoluția perioadei de transformare biologică de la etapa de creștere la cea de degenerare și reproducere; variabilitatea mărimii recoltei pe ani etc. influențează cantitatea şi calitatea produselor obținute, tehnologiile aplicate şi, respectiv, componența costurilor şi suma acestora în raport la un hectar de terenuri sau la un chintal de produse obținute.  

Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriei țărănești (de fermier)(în continuare GȚ) sunt reglementate de Legea nr.1353/2000 privind GȚ (de fermier) (în continuare Legea nr.1353/2000).

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

Întreprinderile micro, mici și mijlocii, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, precum și persoanele fizice care intenționează să înființeze o afacere, cu excepția celor care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de drept public, vor putea beneficia de suport financiar în cadrul unui nou program.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 13 aprilie 2022, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de susținere a inovațiilor digitale și start-upurilor tehnologice, ce urmează a fi implementat de ODIMM.

Producția agricolă produsă de persoanele juridice, subiecți ai activității de întreprinzător și înregistrați permanent la Agenția Servicii Publice, care au relații fiscale cu sistemul bugetar al țării deținători de terenuri agricole amplasate după traseul Tiraspol – Rîbnița (6499 ha), transportată în interes personal, precum și livrată în adresa persoanelor juridice, subiecți ai activității de întreprinzător, situați pe teritoriul Republicii Moldova și care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, la trecerea prin posturile vamale interne de control este scutită de plata TVA, cu condiția prezentării în original a certificatului eliberat de primăria localității privind deținerea terenurilor în posesie (cu indicarea suprafeței acesteia), precum și a actului în original,

Persoanele fizice și juridice care produc, depozitează, prelucrează, sortează, ambalează, importă/exportă și comercializează fructe și legume în stare proaspătă vor asigura respectarea condițiilor de calitate a produselor, în conformitate cu standardele din domeniu. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea listei fructelor și legumelor proaspete supuse controlului și modificarea HG nr. 929/2009 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete.  

Alocarea ad-hoc de mijloace financiare fermierilor afectați nu este o soluție de lungă durată, deoarece aceasta nu motivează agricultorii să-și protejeze bunurile, iar în buget nu întotdeauna există surse financiare, care ar putea fi alocate de urgență. De aceea, anume asigurările în agricultură ar reprezenta un mecanism viabil de lungă durată care necesită sprijinul statului, prin acordarea subvențiilor la primele de asigurare. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în agricultură.

Impozitul pe bunurile imobiliare este impozitul local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. În cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător acest impozit se achită în funcție de data apariției dreptului de proprietate: în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent1.   Respectiv, subiecții impunerii deja primesc avizele de plată a acestui impozit.

În conformitate cu prevederile Legii nr.1353/2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca scop obţinerea de produse agricole,

Sectoarele pomicultură, cel nucifer, de arbuști fructiferi și căpșun, legumicol, creșterea ciupercilor, a plantelor aromatice, medicinale și condimentare vor cădea sub incidența legii horticulturii, proiectul căreia este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.   Documentul stabilește regulile de implementare a politicii de stat în sectorul horticol, de supraveghere și asigurarea controlului în domeniu, competențele părților implicate în gestionarea și dezvoltarea horticulturii etc.

Finanțarea proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul unic de program se va efectua din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), valoarea căruia se va aproba anual prin legea bugetului de stat. Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat respectivul  proiect de lege.   Potrivit documentului, mijloacele FNDRL vor fi utilizate pentru sporirea competitivității și a ocupării forței de muncă în regiunile de dezvoltare, revitalizarea economică și socială a orașelor, îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare regionale și locale, construcția și renovarea infrastructurii sociale, precum și pentru cofinanțarea proiectelor implementate din sursele de asistență externă.

Cheltuielile achitate dе contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe dе aderare și cotizații de membru destinate activității asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) vor fi premise spre deducere.   Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, inclusiv a Codului fiscal, care conține un șir de inițiative menite să elimine impedimentele de ordin juridic și administrativ în dezvoltarea sectorului hidroameliorației (irigare/desecare). Propunerile ministerului urmează a fi examinate în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător din 7 decembrie 2021.

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.