Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-octombrie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică informează că, exporturile de mărfuri realizate în luna octombrie 2014 s-au cifrat la 212,5 mil. dolari SUA, cu 14,9% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 6,6% mai puţin — comparativ cu luna octombrie 2013.

Banca centrală din China vrea să pună la dispoziţia sistemului bancar 200 de miliarde de yuani (32,6 miliarde de dolari), potrivit unor surse din acest sector, în condiţiile în care măsurile luate pentru facilitarea creditării nu au condus la accelerarea creşterii economice, transmite MarketWatch. Fondurile vor fi puse la dispoziţia a circa 20 de bănci naţionale şi regionale mari şi se vor adăuga unei măsuri luate luna trecută, prin care cele mai mari cinci bănci de stat au primit 500 de miliarde de yuani.

Colaboratorii pensionați ai Serviciului Fiscal de Stat au toată competența necesară modernizării europene a autorității fiscale, pe acest motiv este de datoria colegilor mai tineri să valorifice cât mai eficient această resursă, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul celei de-a treia reuniuni regionale a funcționarilor și veteranilor Fiscului, desfășurată la Călărași. Prezentă la eveniment, Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Liliana Palihovici, a salutat implicarea foștilor colaboratori ai SFS în procesele de modernizare europeană a instituției, menționând faptul că doar prin promovarea unor reforme eficiente vom reuși să obținem condiții de viață mai bune și un trai decent pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Pensionarii britanici se numără printre cei mai săraci din UE şi o duc mai rău decât cei din Europa de Est, inclusiv România, susţine Daily Express în ediţia electronică, citând un sondaj realizat de Centrul Internaţional pentru Longevitate.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2014 s-au cifrat la 184,9 mil. dolari SUA, cu 4,9% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 6,2% mai puţin — comparativ cu luna septembrie 2013.

Un aşa-numit sistem de educaţie duală, în care angajatorii lucrează cot la cot cu şcolile pentru a avea candidaţi cât mai bine pregătiţi pentru piaţa muncii la absolvire, funcţionează de mai bine de un deceniu în Germania, iar această colaborare a făcut ca în unele regiuni ale Germaniei rata şomajului să fie aproape neglijabilă. În România, reducerea drastică a numărului de elevi din şcolile profesionale şi lipsa de atractivitate în rândul tinerilor pentru învăţarea unei meserii au condus la un deficit de candidaţi pe piaţa muncii şi la o rată a şomajului mai ridicată.

Cheltuielile, suportate de investitori pentru pregătirea și instruirea personalului în legătură cu crearea locurilor noi de muncă, vor fi acoperite din mijloacele prevăzute în bugetul de stat. Compensația nu va depăși 50 la sută din suma cheltuielilor, ce au revenit la fiecare angajat – guvernul a aprobat un Regulament în acest sens.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus prognoza de creştere a economiei Moldovei pentru anul 2014 la 2,0 la sută, faţă de 3,5 la sută, cît anticipa anterior. Previziunile au fost revăzute după misiunea FMI care a purtat discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în perioada 25 septembrie – 7 octombrie 2014 în contextul procesului de monitorizare post-program, informează MOLDPRES. “Anul viitor se anticipează o relansare a activităţii economice, totodată există riscuri sporite de încetinire a creşterii economice. După restabilirea puternică a activităţii economice în anul trecut, ritmul de creştere economică va încetini pînă la aproximativ 2 la sută în 2014, ca urmare a creşterii moderate a producţiei sectorului agricol, reducerii activităţii economice a partenerilor comerciali principali ai Moldovei şi impunerii restricţiilor la importul produselor moldoveneşti”, se spune într-un comunicat difuzat în după-amiaza zilei de astăzi de FMI.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-august 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna august 2014 s-au cifrat la 176,2 mil. dolari SUA, cu 13,8% mai putin faţă de luna precedentă şi cu 13,1% — comparativ cu luna august 2013.

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Obsesia Germaniei pentru austeritate bugetară în zona euro împiedică economiile să crească, avertizează un reputat profesor de economie, care propune în schimb ştergerea datoriilor ţărilor din regiune şi lăsarea sectorului privat să-şi reducă datoriile într-un ritm mai lent, scrie CNBC. „Germanii greşesc. În această situaţie ar tre­bui ca statele să urmeze o politică bugetară care să dea un imbold economiilor şi să înce­ti­neas­că ritmul de reducere a gradului de înda­to­rare al sectorului privat“, spune profesorul aus­tralian de economie Steve Keen, care con­duce Fa­cultatea de Economie, Politică şi Istorie a Universităţii Kingston din Londra.

Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie pentru a determina dacă regiunea spaniolă autonomă Valencia a fraudat statisticile economice oficiale, acesta fiind primul dosar de acest tip după ce au fost descoperite în 2009 minciunile Greciei. Investigaţia, care va viza cheltuielile neraportate de către regiunea autonomă Valencia de-a lungul unei perioade de mai mulţi ani, s-ar putea solda cu sancţiuni dure. Amenda ar putea ajunge la maximum 0,2% din PIB-ul Spaniei, de 1.358 miliarde dolari, scrie EUobserver.

Cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania, Franţa şi Marea Britanie, au luat-o fiecare în direcţii total diferite, ceea ce subliniază lipsa de coordonare în ceea ce se vrea a fi cel mai ambiţios proiect de uniune economică din lume şi un semnal de atenţionare pentru economiile, precum cea a României, care-şi trimit cele mai multe exporturi pe piaţa comunitară. Vestea reducerii cu 4% a producţiei industriale din Germania în august, cea mai abruptă scădere de după criză şi mai gravă decât cele mai pesimiste estimări ale analiştilor, s-a resimţit pe bursele europene şi amplifică temerile că economia germană, motorul de creştere economică al Europei, va începe să dea rateuri.

Creşterea cotei unice ar fi necesară dacă FMI şi CE nu acceptă pentru 2014 un deficit bugetar mai mare din cofinanţarea fondurilor UE, pentru a permite majorarea salariilor şi a pensiilor, mai ales după o încasare la nouă luni cu mult sub programul de la începutul anului, afirmă surse oficiale. Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-iulie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică anunţă că, exporturile de mărfuri realizate în luna iulie 2014 s-au cifrat la 204,3 mil. dolari SUA, cu 0,6% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 0,2% mai puţin comparativ cu luna iulie 2013.

Impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. Impozitele şi taxele vor fi majorate cu până la 50% în funcţie de «condiţiile specifice zonei», conform proiectului privind noul Cod Fiscal elaborat de Guvern.

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate, miercuri, intrarea Lituaniei în zona euro, aceasta urmând ca la 1 ianuarie 2015 să devină cel de-al 19-lea membru. Introducerea monedei unice în micul stat baltic a fost aprobată cu 545 de voturi pentru, 116 împotrivă şi 34 de abţineri. Avizul Parlamentului în această privinţă este doar consultativ.

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al UE, a reuşit să obţină aproape 1,5 miliarde de euro printr-o nouă emisiune de obligaţiuni pe zece ani care a atras comenzi de patru miliarde de euro, chiar dacă recent Standard and Poor's a retrogradat ratingul suveran al ţării la 'BBB minus', se arată într-un articol apărut joi în publicaţia britanică 'Financial Times' (FT). Banii obţinuţi din vânzarea obligaţiunilor urmează să fie folosiţi pentru achitarea bondurilor scadente în ianuarie şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Obiectivul Guvernului de la Sofia este înregistrarea unui deficit de 1,8% din PIB anul acesta.