Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Întrebarea contribuabilului:Se vor permite oare entității, spre deducere în scopuri fiscale cheltuielile aferente studiilor universitare ale salariatului?

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

În Monitorul Oficial din 31 decembrie (Nr. 564-568/9502-9506) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.624 din 24 decembrie 2024 cu privire la aprobarea listei persoanelor cu drept de evaluare a bunurilor sechestrate pentru anul 2025. În lista respectivă au fost incluse 3 entități (anexa mai jos).

În conformitate cu prevederile art.3 din Legea cu privire la condominiu nr. 187/2022, condominiul reprezintă ansamblu format dintr-un teren cu una sau, în condițiile art.10, mai multe clădiri în care există unități care fac obiectul dreptului de proprietate exclusivă și părți comune care fac obiectul dreptului de proprietate comună,

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Vineri, 11 iulie curent, în Monitorul oficial a fost publicat Ordinul CNAS nr.117-A din 01.07.2025, în temeiul căruia au fost operate modificări la Regulamentul privind corectarea plăților la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Ordinul CNAS nr. 247-A din 27.12.2022.

O persoană juridică efectuează o donație sub formă de mijloace bănești în scopuri filantropice către o organizație necomercială. Care este modul de confirmare a donației, cum urmează a fi deduse cheltuielile aferente și cum urmează a fi reflectată această donație în Darea de seamă VEN12?

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Cadourile, inclusiv voucherele, acordate angajaților în conformitate cu art.24 alin.(193) din Codul fiscal, se califică drept donație? Este obligat angajatorul să aplice prevederile art.21 alin.(5) din Codul fiscal în cazul în care oferă cadouri salariaților?

Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2025 au drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova la practicile Uniunii Europene.

Clasificația economică la care urmează a fi încasate creanţele băneşti bazate pe dispoziţii de drept public din momentul declanşării executării silite a acestora urmează a fi actualizată.

În prezentul articol se expun reglementările juridice, modalitățile de contabilizare și efectele fiscale ale transmiterii/primirii drepturilor de folosință a activelor corporale în calitate de aport în capitalul social al societății cu răspundere limitată (în continuare – SRL). Acest complex de aspecte este abordat atât din perspectiva investitorului (fondatorului, asociatului)

Deși obligativitatea și condițiile înregistrării în calitate de plătitor al TVA sunt specificate1 în art. 112 din Codul fiscal, aspectele ce țin de aplicarea prevederilor acestui articol în coroborare cu prevederile art.95 din CF încă mai generează întrebări, în special contribuabililor care urmează să se înregistreze drept subiecți impozabili cu TVA. Astăzi venim cu unele precizări și generalizarea reglementărilor în vigoare.   Ce presupune sintagma „perioada de 12 luni consecutive”.

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ (act permisiv), ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp. Titular de patentă poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu, orice cetăţean străin sau apatrid, care locuieşte permanent în Moldova şi are dreptul să desfăşoare activitate de

Întrebarea contribuabilului: Va fi oare în drept SFS de a furniza informații fiscale colectate de la alte instituții sau persoane juridice?

Entitatea noastră intenționează să transmită unui partener din străinătate, în scop de promovare a vânzărilor, produse fabricate de întreprindere. Care va fi regimul TVA pentru o asemenea livrare?   Potrivit art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova, este obiect impozabil. Totodată, alin. (2) lit. c) al aceluiași articol stabilește prevederi derogatorii de la prevederile citate. Astfel, livrarea de mărfuri și servicii efectuate cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vânzărilor

Agentul economic rezident al Republicii Moldova efectuează achitări sub formă de royalty în folosul unei entități rezidente a Marii Britanii (care ulterior își schimbă jurisdicția în Emiratele Arabe Unite) pentru dreptul de utilizare a unei mărci comerciale. Care este regimul fiscal al plăților respective? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Declaraţia Forma IPC21)?

 În conformitate cu prevederile din Codul fiscal nr.1163/1997: - Se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia (art.104 lit.f));