OTP Bank Group — cea mai mare instituție bancară din Ungaria și a treia din Europa Centrală și de Est –intenționează să vină cu investiții în Republica Moldova. În acest sens, a fost încheiat un acord între OTP Bank și Societe Generale cu privire la achiziționarea pachetului de acțiuni majoritar al MOBIASBANCA.

Reprezentanții a opt Centre de Suport în Afaceri au participat pe 8 iulie la o sesiune de informare dedicată instrumentelor utilizate în consultarea întreprinderilor mici și mijlocii. Evenimentul a fost organizat de ODIMM în cadrul Proiectului „Poarta de Sud a Moldovei deschisă pentru Promovarea Afacerilor și Investițiilor”, în parteneriat cu Proiectul de standardizare a Serviciilor Naționale de Sprijin al IMM-urilor. Îmbunătățirea calității serviciilor prestate în cadrul Centrelor de Suport, perfecționarea profesională în procesul standardizat de consultanță în afaceri și facilitarea schimbului de bune practici au fost obiectivele de bază ale evenimentului.

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

Din 5 ianuarie 2019, punctul comun de trecere a frontierei de stat Palanca poate fi traversat de toate categoriile de vehicule. Până astăzi circulația era permisă doar pentru vehiculele cu masa de până la 3,5 tone și o capacitate de până la 22 de locuri. Cu toate acestea, este impusă interdicția ca acestea să nu transporte produse alcoolice, din tutun și mărfuri supuse controlului veterinar și fito-sanitar. Amintim, că inaugurarea punctului de trecere a frontierei moldo-ucrainene a a avut loc la 28 decembrie 2018, „Palanca-Maiaki-Udobnoe” devenind al șaselea punct de control comun.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Consorțiul internațional de investitori a primit permisiunea Băncii Naționale a Moldovei pentru achiziționarea a 41,09% din acțiunile BC “Moldova-Agroindbank” S.A. Consorțiul este format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Horizon Capital, în calitate de gestionar al fondului de investiții creat de instituții financiare internaționale notorii precum Western NIS Enterprise Fund (fondat de Trezoreria SUA prin intermediul USAID), Corporația Financiară Internațională (IFC, Grupul Băncii Mondiale),

По данным информационного портала Investment & Pensions Europe, верхняя палата обратилась к главе комитета по вопросам бизнеса, энергетики и промышленной стратегии (BEIS), обращая внимание на необходимость оставить британским регуляторам возможность критически оценивать международные стандарты финансовой отчетности после выхода из ЕС. В опубликованном отчете, содержащем предложения по режиму внедрения МСФО после Brexit, представитель комитета от Палаты лордов Грег Кларк (Greg Clark) отметил, что предусмотренный для внедрения МСФО режим “обязан обеспечивать способность Совета по финансовой отчетности [FRC] осуществлять эффективный надзор за этой важной функцией”.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Rata inflației anuale, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), a înregistrat valori de 2,8% în luna martie și 3,2% – în luna aprilie curent, îndreptându-se spre intervalul țintei inflației. Totodată, se preconizează că inflația de bază va spori în anul 2019 și va inversa trendul în anul 2020, constituind 5,1% în anul curent și 6,5% în anul viitor, iar ritmul de creștere a prețurilor reglementate va spori semnificativ, dar cu o revenire la nivelul de 0,9 – 1,3 % în a doua jumătate a anului 2020. Datele au fost făcute publice de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui briefing de presă, unde a fost prezentată evoluția ratei anuale a inflației, a situației macroeconomice și factorii principali care determină comportamentul acestora.

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

Serviciul Vamal al RM reiterează că, la intrarea în Republica Moldova, persoanele fizice au dreptul să introducă nelimitat numerar în monedă națională, precum și numerar și cecuri de călătorie în valută străină. Totuși, dacă suma depășește 10 mii de euro sau echivalentul lor de persoană, aceasta urmează a fi declarată în scris, cu completarea formularului tipizat DV-6, unde va fi indicată suma, proveniența și destinația banilor. Ulterior, în baza acestei declarații, va fi eliberat formularul tipizat TV-28. Obligativitatea declarării sumelor ce depășesc plafonul de 10 mii de euro este prevăzută și la ieșirea din țară, doar că, în acest caz, suma scoasă nu poate depăși 50 mii de euro sau echivalentul lor.

Astăzi, 21 mai, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU), care timp de doi ani s-a aflat într-un proces de constituire, fiind dezvoltat cu ajutorul unui grup de experți specializați în serviciile financiare pe piețe de capital din întreaga lume. Acesta a fost lansat cu suportul USAID și a Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare. Noul mecanism de evidență și decontare, oferit de DCU, va asigura un nivel înalt de transparență, siguranță și eficiență la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare. Modelul de activitate al Depozitarului central unic este bazat pe standardele și practicile internaționale în domeniul sistemelor de decontare, iar legislația națională privind DCU transpune reglementările aplicabile ale Uniunii Europene.

În luna noiembrie 2015, între persoana fizică E. în calitate de vânzător, „Z. ” LTD în calitate de cumpărător și SRL „R.G.” în calitate de intermediar, a fost încheiat un antecontract de vânzare–cumpărare, asigurat prin arvună în sumă de 1000 de euro. Părțile s-au obligat pe viitor să încheie un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil – apartamentul X, în condițiile și modul stabilite de antecontractul menţionat. Totodată, conform contractului prealabil de vânzare-cumpărare enunțat, a fost stabilit că, în cazul neexecutării acestui contract de către cumpărător, suma arvunei nu se va restitui acestuia și va rămâne la vânzător ca penalitate în mărimea arvunei. În caz de neexecutare a acestui contract de către vânzător, acesta era obligat să restituie cumpărătorului în termen de 3 zile suma arvunei în mărime dublă.

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat în ședința de ieri, 7 noiembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de înregistrare și evaluare financiară. Potrivit șefului direcției politici fiscale și vamale al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, Acordul de finanțare în sumă de circa 30,1 mil. euro are ca obiectiv îmbunătățirea calității și transparenței sistemului de administrare a terenurilor și de evaluare a proprietății.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

Cum este sancționată transmiterea tichetului de masă persoanelor terțe? Conform art. 2721 alin. (1) din Codul contravențional, „se sancționează cu amendă de la 20 la 100 de unități contravenționale pentru comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea cu titlu gratuit altor persoane a tichetelor de masă pe suport de hârtie și/sau electronic”.

Până în anul 2021, fermierii, producătorii agricoli, procesatorii, organismele de certificare și instituțiile publice de resort vor beneficia de instruiri pentru îmbunătățirea capacităților de inovare și educație în domeniul agriculturii în țară, sporirea accesului pe piața internă și cea externă, utilizarea acreditării și certificării, ajustarea documentelor de politici și alinierea cadrului legal la standardele de calitate ale UE. Ieri, 19 februarie 2019, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului împreună cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării au semnat un memorandum de cooperare cu Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) în vederea realizării proiectului „Dezvoltarea Zonelor Rurale în Republica Moldova”. Valoarea totală a proiectului constituie circa 9 mil. euro.

Правительство в ходе вчерашнего заседания утвердило график запланированных проверок резидентов свободных экономических зон в 2019 г. Документ направлен на обеспечение предсказуемости государственного контроля, который, согласно законодательству, не может проводиться чаще одного раза в течение календарного года у одного и того же экономического агента, на одном и том же объекте и в одной и той же сфере госконтроля. Исключением являются случаи, когда экономический агент подвергается плановым проверкам на основании анализа критериев риска. В план проверок резидентов СЭЗ на 2019 г. включено 50 экономических агентов, а контроль организуют Таможенная служба, Государственная налоговая служба и Инспекция по защите окружающей среды.