§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 57/13 din 28 decembrie 2018 cu privire la primele de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto. Astfel, se aprobă metodologia unică de calcul al primei de asigurare de bază și al coeficienților de rectificare aferenți asigurării obligatorii de răspundere civilă auto internă și externă. Aceasta stabilește modul de calcul al primei, utilizând baza tehnică de calcul aferentă datelor statistice.

Un şir de modificări la Codul Muncii au fost votate în lectură finală în cadrul şedinţei Parlamentului. Evidenţiem cele mai importante modificări ce vor fi operate în această lege. • micșorarea duratei șomajului tehnic de la 6 luni la 4 luni în decursul unui an calendaristic. În perioada şomajului tehnic, salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 50 % din salariul lor de bază, (actualemnte etse prevăzută cota de 75%)

Parlamentul a votat în prima lectură, în şedinţa din 6 iulie curent, două proiecte de lege ce vizează modificarea Codului Muncii. Astfel, primul proiect prevede completarea Codului Muncii cu un nou articol ce va reglementa informarea şi consultarea salariaţilor. Potrivit articolului, angajatorul este obligat să-i informeze şi să-i consulte pe angajaţi cu referire la subiectele relevante în raport cu activitatea lor în cadrul unităţii. În acest sens, angajatorii vor oferi salariaţilor date despre evoluţia recentă a activităţilor şi situaţiei economice a unităţii, situaţia, structura şi evoluţia ocupării forţei de muncă în cadrul unităţii, aspecte privind securitatea şi sănătate muncii la unitate etc.

Rata anuală a inflației va avea o traiectorie ascendentă până în trimestrul III și se va afla în limitele coridorului de variație de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta de 5%, consideră experţii Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Biroul Naţional de Statistică informează, că preţurile producătorului (preţurile medii la produsele agricole vândute de către întreprinderile agricole1) în ianuarie-septembrie 2016 au scăzut faţă de perioada respectivă a anului 2015 cu 3,0%.

Continuare. Partea I. Partea II. Partea III. Partea IV. Partea V.

În 11 luni ale anului 2018, volumul exporturilor de mărfuri a constituit $2487,9 mil., cu 13,5% mai mult decât în perioada similară din aul 2017, informează Biroul Național de Statistică. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1696,8 mil., ceea ce reprezintă 68,2% din total, fiind în creștere cu 15,6% față de ianuarie-noiembrie 2017. În același timp, reexporturile de mărfuri au însumat $791,1 mil. sau 31,8% din totalul exporturilor, majorându-se cu 9,3% comparativ cu perioada ianuarie-noiembrie 2017. BNS mai informează că exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au însumat $1726,1 mil., cu 19,9% mai mult față de ianuarie-noiembrie 2017, deținând o cotă de 69,4% în totalul exporturilor.

Guvernul a adoptat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 și a Planului de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteia. Scopul Strategiei este oferirea unei clarități în aplicarea și dezvoltarea ulterioară a managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova, corelat cu ultimele evoluții la nivel internațional și cu cele mai bune practici în domeniu.

Mărimea tranșelor de venit impozabile, mărimea scutirii personale, scutirii anuale personale majore, precum și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute va fi majorată, prin ajustarea acestora la rata inflației prognozată pentru anul 2018 – de 6%. Măsura are drept scop reducerea efectului inflației asupra veniturilor populației și este inclusă în proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2018, aprobat de Guvern.

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

Situaţia încasărilor din TVA în România s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei. Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe semestrul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de programarea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strângă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă această tendinţă din iulie se va menţine, vor strânge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, nervozitatea din cadrul partidului de guvernământ care se vede complet descoperit şi încearcă, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

Munca pe fracțiune de normă va fi retribuită proporţional timpului lucrat sau în dependență de volumul lucrului efectuat, iar tratamentul mai puțin favorabil al salariaților cu timp de muncă parțial faţă de salariații cu normă întreagă, care prestează o muncă echivalentă la aceeași unitate, va fi interzis. Proiectul susținut de Guvern vine cu completări ce țin de reglementarea muncii pe fracțiune de normă, asigurarea securității muncii în cazul femeilor însărcinate, protecția lucrătorilor în situațiile de transfer a unităților etc.

Banca Națională, săptămâna trecută, a difuzat un comunicat în care vine cu mai mute precizări privindevoluția leului față de valutele de referință. Economistul Iurie Gotișan a explicat și el, în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” că „tendința de apreciere a leului faţă de dolar și euro este un factor care poate reduce din creşterea preţurilor, care şi aşa sunt ridicate. Întărirea leului este convenabilă și pentru cei care au de rambursat credite în euro sau dolari”.

La 12 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Legea nr.279 din 15.12.2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (în continuare — Legea nr. 279/2017), care definește cerințele şi responsabilitățile generale ce reglementează informațiile referitoare la produsele alimentare, în special etichetarea lor. Legea nr. 279/2017 prevede mijloacele pentru garantarea dreptului consumatorilor la informare şi procedurile pentru furnizarea informației respective, ținând cont de necesitatea prevederii unei flexibilități pentru a răspunde evoluției şi noilor cerințe privind informațiile.

Legea bugetului de stat pentru 2017 indică o potențială supraevaluare a veniturilor bugetare ale României, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, ceea ce este de natură să încline puternic balanța riscurilor în sensul înregistrării în execuție a unui deficit mai mare decât cel proiectat în lipsa unor măsuri corective, se arată în opinia preliminară a Consiliului fiscal cu privire la Legea bugetului de stat și Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2017.

Cea de-a III-a reuniune a Subcomitetului RM-UE pentru economie, aspecte sociale și sectoriale, Cluster II ”Industrie și politici antreprenoriale, minerit și materie primă, turism, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și fiscalitate” s-a desfășurat la Bruxelles. Delegația din Republica Moldova a prezentat cele mai recente evoluții în domeniul politicilor industriale și antreprenoriale, al mineritului și materiilor prime, turismului, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și particularitățile politicii fiscale ale ţării.

Potrivit art.370 alin.(2) din Codul fiscal

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

145 de întreprinderi din țara noastră, participante la concursurile „Marca comercială a anului 2016″, „Premiul pentru realizări în domeniul calității” și Expoziția națională „Fabricat în Moldova”, au fost premiate în cadrul celui mai important eveniment al businessului autohton — „Gala Businessului Moldovenesc”, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).