În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul agriculturii. În luna iulie începe recoltarea fructelor de piersici și a legumelor. Pentru a reuși recoltarea în termini optimi, vom încadra personal suplimentar pentru aceste lucrări — zilieri. Începând cu luna aprilie curent, faptul despre angajarea/eliberarea personalului întreprinderii se declară în termen de 10 zile prin formularul IRM19. Cum urmează să procedăm în cazul declarării acestor persoana, dacă: – nu avem un contract de muncă încheiat; – unele persoane lucrează de la o zi până la câteva zile sau ocazional, în decursul lunii?

În primele opt luni ale anului curent, pentru verificarea respectării actelor legislative și normative din domeniul raporturilor dintre angajați și angajatori, inspectorii de muncă au efectuat 1166 controale la unități cu un număr de 61407 salariaţi. În urma acțiunilor de inspecție au fost consemnate 6499 încălcări şi abateri de la prevederile legislației. Astfel, în contextul monitorizării modului şi termenelor de achitare a salariilor în sectorul real al economiei, au fost efectuate 8 controale planificate și 24 inopinate la unități care au admis restanţe la plata salariilor în sumă de peste 9,9 mil. lei față de 653 angajați.

Pe parcursul ultimelor luni mai mulţi angajaţi ai întreprinderii obişnuiesc să solicite concediu din cont propriu: unii – pe o periodă mai mare, alţii – doar o zi. Cum urmează de reflectat categoria 159 „persoană care se află în concediu neplătit (din cont propriu)” în Darea de seamă IPC 18? Categoria 159, ca şi alte categorii care se conţin în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, a fost introdusă în scopul asigurării procesului de stabilire a prestaţiilor de asigurări sociale şi corespunde unuia sau mai multor articole din legislaţia din domeniu.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

În cazul în care angajatul își ia concediu din contul propriu angajatorul este obligat să declare acest fapt prin prezentarea Dării de seamă forma IRM19? Care indicatori din formularul menționat completăm și în special care cod al modificării raporturilor de muncă urmează să reflectăm în col.8 a Dării de seamă forma IRM19?

În perioada anului 2017 o persoană fizică cetăţean a vândut apartamentul său copilului major. Se impozitează venitul obţinut în cazul respectiv sau nu? Potrivit prevederilor art. 20 lit. y3) din CF, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază sunt surse de venit neimpozabile cu impozitul pe venit. Totuşi în cazul examinat nu se specifică faptul dacă acest apartament se consideră sau nu locuinţă de bază.

Din 1 ianuarie 2020, perceptorii fiscali din cadrul primăriilor vor utiliza în mod obligatoriu Sistemul informațional automatizat “Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale” (în continuare SIA SCITL) în scopul organizării evidenței obligațiilor fiscale la impozitele și taxele locale aferente persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.998 din 20.08.2003 privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei.

Prin regulamentul intern al unităţii nu se pot stabili limitări ale drepturilor individuale sau colective ale salariaţilor. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul regulamentului intern al unităţii. Regulamentul intern al unităţii se întocmește în fiecare unitate și nu poate cuprinde prevederi care contravin legislaţiei în vigoare, clauzelor convenţiilor colective și ale contractului colectiv de muncă.

La solicitarea părţilor, concomitent cu autentificarea sa, actul notarial, care constată o creanţă certă şi lichidă, poate fi învestit cu formulă executorie. Menţiunea respectivă se înscrie în girul de autentificare. Totodată, Legea privind procedura notarială nr. 246 din 15.11.2018 reglementează procedura de învestire cu formulă executorie de către notar și a actelor neautentificate notarial. Astfel pentru învestirea cu formulă executorie a actului neautentificat notarial, creditorul depune o cerere în care indică:

Conform prevederilor art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, dare de seamă fiscală este orice declarație, informație, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reținerea impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităților) și/sau amenzilor ori privind alte fapte ce țin de nașterea, modificarea sau stingerea obligației fiscale.

Conform modificărilor operate la Codul de procedură penală prin Legea nr. 49 din 23.03.2018, începând cu 1 octombrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are statutul de organ de constatare pentru infracțiunile prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal (art. 273 Cod de procedură penală).

Pe parcursul a doi ani de la data angajării, auditorul intern va trebui să participe la Programul de instruire care satisface necesarul de competenţă profesională pentru funcţia deținută, obținând certificatul de evaluare a cunoștințelor în domeniul auditului intern în sectorul public. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea și dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public.

În lunile ianuarie-octombrie ale anul curent, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 1549 controale, verificând respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă la unități cu un număr de 83524 salariaţi, dintre care 1128 constituie controale planificate (280 în sectorul public și 848 în sectorul privat) şi 421 – inopinate (149 în sectorul public și 272 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control în care au fost consemnate 8456 încălcări şi abateri de la prevederile legislației din domeniul raporturilor de muncă. Activităţile de control întreprinse au demonstrat că, angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale ce țin de stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată a acestuia.

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.

Astăzi, 1 aprilie 2019, este pus în aplicare Formularul IRM 19, Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (în continuare Forma IRM 19), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 33 din 18 februarie 2019, fiind operate modificări la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017. Dat fiind faptul că Forma IRM 19 substituie formularul DSA 19, precum şi informaţia din tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC 18, modul de completare a acestuia este similar modului de completare a formularelor menţionate. În continuare vom atenţiona asupra principalelor aspecte ce ţin de completarea corectă a Formei IRM 19.

La prezentarea Formei IPC18, contribuabilul va indica tipul dării de seamă, bifând „primară” sau „de corectare”, cu precizarea numărului raportului care se corectează. Ministerul Finanțelor a suplinit prevederile Ordinului nr. 126 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC18) Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat din 04.10.2017 cu anexa nr.9 – Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate.

La data de 5 iulie 2019 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr.218-222) a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.98 din 28 iunie 2019, prin care au fost introduse unele modificări în modul de declarare, începând cu 1 iulie curent, a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în Darea de seamă forma IPC18. Modificările operate au fost condiționate de faptul că, începând cu 1 iulie 2019, potrivit modificărilor operate în Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, calculul şi plata indemnizației de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepția primelor 5 zile calendaristice calculate pentru indemnizațiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă, care rămân a fi calculate și plătite de către angajatori.

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Începând de azi, 22 februarie, prin derogare de la lit. a), art. 5 din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii, care întrunesc, cumulativ, condițiile că în luna de gestiune nu efectuează plăți în folosul persoanelor fizice, nu calculează contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu vor mai fi obligați să prezinte darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă (IPC18).