Compania „N” intervine cu solicitarea unor explicații cu privire la prezentarea declarației POLMED17. Conform Legii privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998, întreprinderea noastră are obligația de plată a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului. În anexa nr. 8 la Legea menționată, toate mărfurile ale căror coduri vamale intră în grupul 4811, erau supuse taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului. Anexa respectivă a fost prezentată, redactată și a intrat în vigoare la data de 01.01.2017, în această ultimă versiune a anexei nr. 8 din toată grupa 4811 obiectul taxei respective devin doar mărfurile care au codul vamal 4811 59 000. Pornind de la cele menționate mai sus, compania noastră solicită explicația dacă suntem sau nu obligați să plătim taxa respectivă, când mărfurile menționate aparțin grupei 4811, dar nu aparțin subgrupei 4811 59 000.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

Firma „X” produce tutun aromatizat (poziția tarifară 2403). Conform standardelor, pentru producerea 1 kg de tutun aromatizat e necesar de 150 grame de tutun simplu, în rest se folosesc diferite siropuri, glicerine etc. Cum corect se calculează și se achită accizele pentru tutunul simplu folosit la producerea tutunului aromatizat? În condițiile acțiunii art. 123 alin. (1) lit. b) din titlul IV din Codul fiscal, obligația de achitare a accizelor de către subiecții impunerii specificați la art. 120 lit. a) din CF apare la momentul expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz, conform cotelor stabilite în anexa nr. 1 la prezentul titlu.

Salariile de funcție ale angajaților din sectorul bugetar, stabilite în Rețeaua tarifară unică, vor fi majorate cu 10 %. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat în prima lectură în prima ședință a Parlamentului din sesiunea de toamnă 2017.

Salariile de funcție ale angajaților din sectorul bugetar vor fi majorate. Un proiect de lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar a fost aprobat de Guvern pe 13 septembrie curent, documentul fiind publicat în MO din 15 septembrie curent. Creșterea va fi de 10 la sută a salariilor de bază, stabilite în Rețeaua tarifară unică de salarizare a angajaților din unitățile bugetare. Astfel, se propune ca salariul tarifar pentru categoria I de salarizare, să fie stabilit în cuantum de 1100 lei, în creștere cu 100 lei și, respectiv, se majorează progresiv până la 200 lei pe categoria de salarizare 25.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Se propune ca salariul tarifar pentru categoria 1 de salarizare să fie stabilit în cuantum de 1100 lei, în creștere cu 100 lei, iar cel pentru categoria 25 — de 2200 lei, în creștere cu 200 lei. Proiectul, elaborat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, ce are drept scop realizarea acțiunii prioritare de sporire a protecției sociale a salariaților cu retribuție mică din ramurile sectorului bugetar, prevăzute de Programul de activitate al Guvernului 2016-2018, este propus spre consultare.

Anexa 1 la Acordul de comerț liber dintre Republica Turcia și Republica Moldova privind definiția noțiunii de ”produse originare” și metodele de cooperare administrativă va fi substituită. O decizie în acest sens a Comitetului mixt, constituit în baza Acordului indicat, a fost semnată la Ankara la 14 decembrie 2016, iar proiectul de lege privind ratificarea Deciziei nominalizate, aprobată de Guvernul de la Chișinău a fost publicată în MO din 25 august.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

În doar 4 luni specialiștii Întreprinderii de Stat „Fiscservinform” au realizat în cadrul Serviciului Fiscal de Stat cel mai ambițios proiect din domeniul serviciilor digitale de comunicare unificată, sau care au fost provocările și lecțiile culese din acest proiect.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

Facilitatea care oferă posibilitatea vămuirii autoturismelor înmatriculate în străinătate sau în regiunea transnistreană cu achitarea a doar 30% din cota accizei își încheie valabilitatea la 30 iunie curent. După expirarea acestui termen, cei care nu și-au înmatriculat automobilele vor avea dreptul să se afle pe teritoriul ţării nu mai mult de șase luni pe an, în timp ce circulația autoturismelor înmatriculate în regiunea transnistreană va fi interzisă. Serviciul Vamal amintește că, în perioada de la 1 ianuarie 2017 până la 1 iulie 2017, mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703, care au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice rezidente până la data de 1 noiembrie 2016, indiferent de termenul de exploatare, ce au fost declarate prin acţiune conform articolului 1841 din Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000 şi articolului 10 alineatul (3) din Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe

Necorespunderea tarifelor pentru serviciile livrate cheltuielilor real suportate, cauzată de lipsa unei evidențe conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat, este una din problemele identificate de Curtea de Conturi în cadrul auditului de performanță privind serviciile de aprovizionare a populației cu apă.

Legea comunicațiilor electronice este completată cu un nou articol ce se referă la protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor electronice, care stabilește condițiile specifice de garantare a protecției drepturilor și a libertăților fundamentale, în special a dreptului la respectarea vieții private în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, în sectorul comunicațiilor electronice.

Serviciul Fiscal de Stat a finalizat operațiunea de verificare a agenților economici care comercializează produse de tutungerie cu amănuntul. Acțiunile au avut loc în perioada 26 aprilie — 20 mai 2017 și au avut drept scop combaterea cazurilor de neajustare a prețului la țigări în conformitate cu modificările legislației în vigoare.

Proiectul ce conține noi cerințe tehnice față de mașinile de casă și control este propus spre examinare şi avizare de Serviciul Fiscal de Stat. Documentul conține 5 capitole și 42 articole în care se reglementează domeniul de aplicare, noua terminologie, sferele de utilizare, operațiile de bază și regimurile de lucru ale MCC, cerințele tehnice generale față de MCC, banda de control electronică și altele.

Moneda virtuală bitcoin a mai doborât un record, valoarea unei unităţi depăsind $2.000, pentru prima dată de la apariţia sa. Blockchain, tehnologia care stă la baza bitcoin, este un registru contabil virtual menţinut de o reţea de computere care ţine evidenţa circulatiei oricărui activ fără a fi necesară o autoritate de reglementare centrală.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Consiliul Raional Călărași și Ministerul Economiei, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene au lansat la Călărași cel de-al X-lea Incubator de Afaceri. Acesta are o suprafață totală de aproximativ 2000 m2 şi va găzdui 20-26 companii, care ar putea crea cel puţin 60 locuri de muncă. La moment deja 15 companii au statut de rezident al incubatorului, dintre care 5 vor activa în domeniul producerii (ferestre și uși termopan, confecții din metal forjat, textile cu ornamente brodate, haine pentru copii), iar 10 companii prestează servicii (contabilitate și consultanță în afaceri, imobiliare, Call — center, design și tipar, curierat, cosmetologice, deservire socială).

Parlamentul RM cu pași avansați a adoptat modificările la Legea nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului.