În Monitorul Oficial din 26 iulie curent a fost publicată Dispoziția Guvernului nr. 92-d din 22 iulie 2019 cu privire la instituirea Comisiei interguvernamentale pentru analiza monopolului privind exportul nucilor. Conform anexei la Dispoziție, în componența Comisiei vor fi incluși reprezentanții ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Ministerului Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Consiliului Concurenței, Asociației producătorilor de nuci și Asociației exportatorilor de nuci.

Conform ultimului Raport lunar prezentat de Inspectoratul de Stat al Muncii, de la începutul anului curent de către angajatori au fost comunicate 177 de accidente produse în câmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 179 persoane, inclusiv 26 mortal. Inspectorii ISM au cercetat: — 17 accidente mortale, din care 7 accidente de muncă, 8 – în afara muncii și 2 accidente, care nu se încadrează în prevederile Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă; — 11 accidente grave, dintre care 5 accidente de muncă, 1 – în afara muncii, 4 – cu incapacitate temporară de muncă și 1 accident care nu se încadrează în prevederile Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă.

Astăzi, 21 mai, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU), care timp de doi ani s-a aflat într-un proces de constituire, fiind dezvoltat cu ajutorul unui grup de experți specializați în serviciile financiare pe piețe de capital din întreaga lume. Acesta a fost lansat cu suportul USAID și a Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare. Noul mecanism de evidență și decontare, oferit de DCU, va asigura un nivel înalt de transparență, siguranță și eficiență la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare. Modelul de activitate al Depozitarului central unic este bazat pe standardele și practicile internaționale în domeniul sistemelor de decontare, iar legislația națională privind DCU transpune reglementările aplicabile ale Uniunii Europene.

Serviciul Vamal a demarat implementarea Proiectului de reabilitare și modernizare a punctelor de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Giurgiulești”, care reprezintă cele mai traversate posturi vamale din țară, înregistrând, pe tot parcursul anului, valori mari de trafic. Proiectul este integrat în Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Guvernele celor două state.

Activitatea prin agent de muncă temporară este cea prestată de un salariat temporar care va încheia un contract individual de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată cu un agent de muncă temporară şi care va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra o anumită perioadă sub supravegherea şi conducerea acestuia. Prevederea se conține în proiectul modificării unor acte legislative promovat de Consiliul economic de pe lângă Prim-ministru și care are drept scop reglementarea prin lege a acestui gen de activitate. Astfel, modificările propuse la Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurare de şomaj va fi completată cu un obiectiv al politicilor în domeniu, care stipulează crearea condiţiilor pentru dezvoltarea

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

Proiectele de asistenţă tehnică au fost semnate între Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). Programele vor contribui la îmbunătățirea statisticii agricole și la promovarea produselor agroalimentare atât în țară, cât și peste hotare. „Proiectele semnate vor fi orientate pe două direcţii principale: prima prevede suport ministerului pentru a implementa politica de promovare a produselor agroalimentare şi alta, provocatoare pentru noi, constă în asistenţa oferită Biroului Naţional de Statistică în vederea îmbunătăţirii statisticilor agricole, unde MADRM va fi un beneficiar indirect”, a explicat ministrul de resort, Georgeta Mincu.

Parlamentul a votat astăzi în lectura a doua proiectul legii ce prevede extinderea termenului de utilizare a facturii fiscale în format electronic (e-Factura) în cadrul achizițiilor publice. Reamintim că art. 117 alin.13 din redacția actuală a Codului fiscal prevede că agenții economici aveau obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic pentru livrările impozabile cu TVA în cadrul achizițiilor publice începând cu 1 iulie 2019.

Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) a efectuat primele decontări cu valori mobiliare pentru operațiunile încheiate la bursa de valori. DCU a inițiat operațiuni cu instrumente financiare corporative de la începutul acestei luni, odată cu primirea registrelor deținătorilor de valori mobiliare ale băncilor și societăților de asigurare. În aceeași perioadă, DCU a preluat în totalitate funcțiile de decontare a tranzacțiilor bursiere. Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare dispune de un sistem informațional modern, care oferă noi facilități participanților pieței. Acesta este conectat la Sistemul de plăți al BNM, garantând decontarea automată a plăților conform mecanismului „livrare contra plată”.

Excelența Sa, ambasadorul SUA în Republica Moldova, domnul Dereck J. Hogan a efectuat o vizită la Serviciul Fiscal de Stat. Evenimentul a avut loc astăzi, 25 iulie 2019, scopul acestuia fiind consolidarea dialogului de parteneriat și asigurarea suportului Ambasadei SUA în realizarea reformelor guvernamentale. În cadrul întrevederii dintre Excelența Sa și conducerea SFS au fost abordate subiecte ce țin de continuitatea reformelor și angajamentul asumat în cadrul proiectelor inițiate.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Banca Națională a Moldovei (BNM) vine cu un comunicat, în care reiterează opinia sa expusă în data de 10.07.2017 referitoare la așa-zisele criptovalute , denumite “monede virtuale”, și atenționează în continuare utilizatorii asupra riscurilor sporite de pierdere a sumelor investite în acestea. „Monedele virtuale” existente în lume, în special Bitcoin-ul, nu sunt monede în sensul comun al termenului. Acestea sunt active virtuale fără acoperire reală și fără garantare de acceptare ca mijloc de plată din partea autorităților monetare. Prin urmare, aceste active prezintă o volatilitate ridicată și un grad redus de securitate, în comparație cu monedele emise de băncile centrale și monedele electronice cu utilizare reglementată.

Vreau să ştiu ce trebuie să se schimbe pentru ca business-ul să poată obține venituri în mod legal, să nu caute portiţe pentru a supraviețui, să nu ne minţim unii pe alţii. Vreau o relaţie sinceră. Vă promit respectul Guvernului faţă de oamenii de afaceri care activează în mod onest, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova Maia Sandu în cadrul întrunirii care a avut loc vineri, 28 iunie, cu reprezentanții Asociației Businessului European (EBA) și ai Camerei de Comerț Americană (AmCham). Părțile au pus în discuție îngrijorările investitorilor și entităților autohtone ce țin de dezvoltarea afacerilor, dar și măsurile ce urmează a fi implementate pentru siguranța acestora.

Importul seminţelor soiurilor de plante neînregistrate în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova va fi admis, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 68/2013 despre semințe, însă cu o notificare către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, transmisă cu cel puţin 10 zile lucrătoare până la import. În Monitorul Oficial din 31 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 257 din 29 mai 2019 pentru aprobarea modelelor de acte privind importul de semințe și abrogarea unei hotărâri de Guvern.

Potrivit informației oferite de Biroul Național de Statistică, în anul 2018 suma amenzilor aplicate a constituit 302,6 mil. lei și a fost cu 4,6% mai mare faţă de anul 2017. Din suma totală a amenzilor aplicate au fost încasate 129,4 mil. lei sau 42,8%. Cea mai mare rată de încasare a amenzilor este înregistrată în domeniul agricol și sanitar-veterinar – 50,1%. În cazul contravențiilor din domeniul circulației rutiere au fost achitate 47,2%, cele ce atentează la regimul de transporturi – în volum de 46,9%, iar cele ce atentează la regimul frontierei de stat și regimul de ședere pe teritoriul RM – 44,4%.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) pct. 12) lit.c) din Codul fiscal, importul de bancnote de la poziţia tarifară 490700300 şi monede metalice de la poziţia tarifară 7118 (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă naţională,

Moldova va încerca să pună capăt risipei alimentare. Mai multe instituţii de stat şi reprezentanţi ai sectorului privat au aprobat o foaie de parcurs pentru prevenirea pierderilor de alimente. Documentul a fost validat în cadrul unui atelier cu participarea Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor desfășurat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie. La eveniment a fost prezentată o evaluare a proporțiilor, cauzelor și impactului pierderilor și risipei alimentare. Totodată, au fost studiate lanțurile cu alimentele selectate și au fost intervievați actorii implicați în acest proces. Printre aceștia: fermieri, procesatori și vânzători.

Acum doi ani, în cadrul evenimentului de lansare a proiectului TWINNING ”Sprijin pentru dezvoltarea unui mediu de control și audit intern eficient în sectorul public din Republica Moldova”, unul din vorbitori menționa că auditul intern este ca mirosul de gaz, rareori agreabil, dar poate, de regulă, să evite explozii, făcând referire la rolul auditului în asigurarea bunei activității a oricărei instituții. Ieri, 11 septembrie curent, a avut loc conferința de încheiere a programului, fiind trecute în revistă principalele rezultate. În acest context, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că prin acest proiect s-a adus o contribuţie semnificativă la dezvoltarea sistemului de control financiar public intern.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.