Începând cu 1 aprilie 2021, suportul financiar unic în mărime de 1000 lei acordat beneficiarilor de toate tipurile de pensii stabilite până la data indicată, al căror cuantum nu depăşeşte 4000 lei, precum şi beneficiarilor de toate tipurile de alocaţii sociale de stat, cu excepţia alocaţiei pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere, va fi achitat împreună cu pensia sau alocaţia respective, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Achitarea ajutorului va fi efectuată prin modalitatea de plată selectată de beneficiar – prin instituţiile bancare sau oficiile poştale din ţară la data primirii prestaţiei sociale.  

Agenții economici care desfășoară activități ce țin de creșterea și întreținerea animalelor, asistența medicală veterinară și de domeniul hranei pentru animale vor putea activa doar dacă vor fi înregistrate de către Subdiviziunile Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor (STSA), în zona de supraveghere a căruia urmează să-și desfășoare activitatea. Condiție este prevăzută de Regulamentul de înregistrare sanitară veterinară a activităților agenților economici, aprobat prin Ordinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 15 din 18 ianuarie 2021 care a fost publicat în Monitorul Oficial din 29 ianuarie curent.

Achizițiile publice desfășurate în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii în anii 2019-2020 nu au întrunit în totalitate principiile fundamentale aplicate în acest domeniu, fiind identificate probleme ce țin de reglementarea necorespunzătoare a activității grupurilor de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante; calitatea redusă a planificării achizițiilor publice; digitalizarea neexhaustivă a achizițiilor publice de valoare mică, precum și lipsa sistemelor automatizate de monitoring, raportare și analiză a achizițiilor publice desfășurate.   În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.17 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului conformității

În Monitorul Oficial din 22 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 161 din 17 decembrie 2020 privind aprobarea Normelor de audit intern în sectorul public, ce au ca scop stabilirea cadrului general de organizare și desfășurare a activității de audit intern în entitățile publice, precum și ghidarea necesară pentru aplicarea în practică a prevederilor Codului etic, Cartei de audit intern și Standardelor naționale de audit intern.   Prevederile Normelor se aplică entităților publice care asigură activitatea de audit intern prin una din următoarele forme:  subdiviziune de audit intern instituită în structura organizațională proprie, audit intern prin asociere sau audit intern pe bază de contract.

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

(Continuare. Partea I în nr.  5 (68) 2021) Clasa a 6-a „Venituri” Conturile din această clasă sunt destinate contabilizării veniturilor Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ) din activitățile operaționale, financiare, din ieșirea activelor imobilizate și veniturilor excepționale.

Curtea de Conturi va avea dreptul de a sesiza organele de urmărire penală despre depistarea încălcărilor ale căror constatare și examinare țin de competența acestora, prin remiterea materialelor aferente auditului public extern. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 10 din 12 februarie 2021, prin care au fost operate modificări în unele acte normative, inclusiv  în Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.   Noile prevederi au ca scop completarea vidului legislativ în privința asigurării măsurilor și recomandărilor formulate de auditori și depășirii problemelor legate de responsabilizarea conducerii entităților audiate, precum și asigurarea continuității activității Curții de Conturi.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Dragi colegi, Profesioniștii reuniți în Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Moldova afirmă cu certitudine că bilanțul acestor 10 de ani ai P.P. „Monitorul Fiscal FISC.MD” este unul pozitiv, marcat prin exercitarea cu onestitate și conștiință profesională a misiunii de a contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, sprijinirea comunicării, schimbului de idei, opinii, precum și informarea contribuabililor despre poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat referitor la implementarea legislației fiscale.

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Curtea de Conturi a publicat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2020. Potrivit documentului, cu anumite excepții acesta oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare aplicabile.   Astfel, veniturile BASS provenite din contribuțiile de asigurări sociale încasate în anul 2020 au fost înregistrate şi raportate regulamentar, în timp ce normele de raportare a veniturilor nu oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra calculării, achitării, creanțelor și datoriilor pe indicatori separați.

Activitatea nerezidenților în Republica Moldova provoacă unele semne de întrebare în rândul comunității de afaceri, în scopul eliminării acestora, pe platforma Comitetului fiscal din cadrul Camerei Americane de Comerț din Moldova (AmCham), a avut loc o discuție la care au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai comunității AmCham. Astfel, după cum a explicat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, atunci când un nerezident își deschide o reprezentanță permanentă,  toate raporturile și tranzacțiile sale cu rezidenții Republicii Moldova trebuie înregistrate prin intermediul reprezentanței permanente, scopul fiind de a determina care sunt veniturile și cheltuielile, și respectiv, care este profitul nerezidentului pe teritoriul Republicii Moldova.

Guvernul a aprobat, în ședința de ieri, Lista autorităţilor şi instituţiilor reprezentate în Grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2019-2023, în care vor fi incluși reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, Ministerului Finanţelor, Consiliului de supraveghere publică a auditului și ai Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. De asemenea, în Grupul de lucru se vor regăsi reprezentanți ai Băncii Naţionale, Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor, Centrului Naţional Anticorupţie,

Cadrul metodologic de calculare și aplicare al primelor aferente asigurării obligatorii de răspundere civilă auto internă și externă va fi stabilit de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) – autoritatea de supraveghere, conform actelor sale normative. Totodată, asigurătorii și intermediarii din domeniu vor fi obligați să ofere solicitantului asigurării informația privind cuantumul primei de asigurare, precum și a coeficientului bonus-malus care va fi aplicat.   Ieri, 9 decembrie, membrii Cabinetului de miniștri au aprobat proiectul legii pentru modificarea unor acte normative ce țin de reglementarea primelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

În conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 reprezintă obiect impozabil cu TVA.

Pe parcursul ultimilor ani în cadrul implementării Programului de monitorizare și supraveghere în domeniul siguranței produselor alimentare de origine animală au fost depistate neconformități ce țin de lipsa evidenţei şi a marcajelor pe alimente, inclusiv cu grad sporit de perisabilitate; nerespectarea condiţiilor de păstrare a produselor; încălcarea regulamentelor sanitare de către angajaţii întreprinderilor din sectorul alimentar, angajarea personalului fără examen medical; comercializarea produselor alimentare fără indicarea datei fabricării şi a termenului de valabilitate; neasigurarea trasabilităţii produselor alimentare etc.  

Digitalizarea, modernizarea dar și dezvoltarea IMM-urilor sunt printre principalele priorități de pe agenda Ministerului Economiei și Infrastructurii. Pentru realizarea acestor obiective, 99 de companii din Republica Moldova vor primi finanțare în suma totală de circa 8,4 milioane lei pentru îmbunătățirea sau transformarea procesului de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale.Banii vor fi alocați prin „Instrumentul de susținere privind digitalizarea IMM”, finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile partenerilor de dezvoltare (Uniunea Europeană și GIZ Moldova).

Evaluările interne ale auditorilor în sectorul public includ monitorizările continue și autoevaluările periodice. În Monitorul fiscal din 27 decembrie a fost publicată Hotărârea nr. 617 din 11 decembrie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public. Astfel, monitorizarea continuă a activității de audit intern este parte integrantă a activității zilnice de supraveghere, verificare şi măsurare a activității de audit intern și se referă la conformitatea cu următoarele serii de SNAI: