În cadrul întrevederii noului şef al misiunii FMI, dlui Max Alier şi a dlui Tokhir Mirzoev, reprezentatul permanent al FMI în Moldova, desfăşurată luni 24 iunie 2013, şeful IFPS a prezentat măsurile privind asigurarea încasărilor veniturilor la buget. Astfel, domnul Ion Prisăcaru a descris situaţia curentă, cît şi de perspectivă în domeniul îmbunătăţirii administraţiei fiscale, referindu-se la: stabilirea relaţiilor de parteneriat cu contribuabilii „de la egal la egal”, instituţionalizate în cadrul a două structuri: Consiliul Consultativ, Consiliul de Conformare.consultarea opiniei contribuabililor privind diverse probleme de administrare fiscală în cadrul întrevederilor conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu diferite categorii de contribuabili desfăşurate atît în Chişinău, cît şi în fiecare raion.

Pun în discuţie o problemă, care de mai mulţi ani nu are o interpretare univocă şi poate provoca sancţionarea entităţilor, în primul rînd, din motivul că legislaţia fiscală la acest capitol este imperfectă. Va fi vorba despre impozitarea dividendelor şi altor operaţiuni de capital. Întrebarea cheie este: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al entităţii (S.A., S.R.L., I.S., etc) este o repartizare de dividende sau nu? La prima vedere pare că această întrebare mai mult ţine de o interpretare a legislaţiei fiscale şi nu de careva politici contabile. Posibil că da, dar pentru a lămuri întrebarea de mai sus aspectul contabil ce ţine de înţelegea conţinutului economic al operaţiunii, în conformitate cu standardele profesionale de contabilitate, este foarte importantă. Concluziile care se conţin în acest sens în SNC, SIRF sunt relevante şi ne permit să înţelegem conţinutul economic al noţiunii de dividend.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Contribuabilii, cetăţenii, mass — media sunt în aşteptarea îmbunătăţirii permanente a calităţii serviciilor fiscale, ridicarea nivelului de transparenţă şi de responsabilitate, diminuarea eventualelor costuri – aşteptări, ce trebuie să fie realizate în scopul de a menţine încrederea în sistemul fiscal şi a reduce presiunea asupra contribuabililor oneşti.

Restanța respectivă s-a format ca urmare a insolvabilității întreprinderii „B”, care a fost anterior lichidată și înstrăinată, iar datoriile sale curente și istorice, conform deciziei instanței de judecată și în baza deciziei adunării creditorilor, respectînd procedura stabilită în Legea insolvabilității, au fost preluate de întreprinderea „A”. Urmează oare întreprinderea „A” să rețină impozitul pe venit la sursa de plată la efectuarea plăților sub forma de salarii în folosul foștilor angajați ai întreprinderii „B”? Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 88, alin. (1) din Codul Fiscal (denumit în continuare CF), fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Urmează sau nu compania „B” să reflecte suma dividendelor primite în declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12), avînd în vedere faptul că pentru întreprinderea „B” acestea reprezintă venit obținut din care s-a efectuat reținerea finală a impozitului, ceea ce scuteşte beneficiarul de la includerea dividendelor în componența venitului brut, precum şi de la declararea acestora. Orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător (persoanele specificate în art. 90 din Codul Fiscal) reţine și achită la buget, conform dispozițiilor art. 90 alin. (31) din Codul Fiscal, un impozit în mărime de 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cotepărţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Într-adevăr, alin. (4) din acest articol stabilește că reţinerea finală a impozitului scuteşte beneficiarul veniturilor specificate la alin. (31) de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

Conform art. 901 alin. (31) lit. d) din Codul fiscal în vigoare pe parcursul anului 2011, persoanele specificate la art. 90 alin.(1) din Codul fiscal reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 15% din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor întreprinzătorilor individuali sau gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). Prevederea prezentei litere nu se aplică fondatorilor întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), care obţin venituri din vînzări în mărime de pînă la 3 milioane de lei pe an şi al căror număr mediu scriptic de personal nu depăşeşte 9 persoane.

La şedinţă au participat delegaţiile statelor-membre ale CSI: Republica Azerbaidjan, Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kîrgîstan,Republica Moldova, Federaţia Rusă,Republica Tadjikistan, Ucraina; reprezentanţii invitaţi ai organelor fiscale din Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Coreea, precum şi reprezentanţii Comitetului Executiv al CSI şi Comitetului de Integrare Eurasiatică (EvrAzEs).

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Generalităţi Asigurarea constă în protecţia financiară pentru pierderile cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri. În Republica Moldova, piaţa asigurărilor este reglementată de o serie de acte legislative şi normative. Principalul act legislativ în domeniul asigurărilor este Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări. Acest act legislativ reglementează modul de organizare şi funcţionare a asigurărilor, reasigurărilor, precum şi supravegherea activităţii acestora. Nu sunt acoperite asigurările sociale de stat, asigurările obligatorii de asistenţă medicală, asigurările obligatorii pentru unele categorii de persoane şi fondurile nestatale de pensii. După modul de asigurare, există două forme: obligatorie şi benevolă (facultativă).

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

Lichidarea patrimoniului debitorului Prin procedura de lichidare a patrimoniului se înţelege procedura aplicabilă debitorului în procesul de insolvabilitate: valorificarea masei debitoare pentru obţinerea de mijloace băneşti, în vederea satisfacerii creanţelor, care finalizează cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.

Sursele de venit impozabile sunt specificate în prevederile art. 18 din Codul fiscal. Ţinînd cont de faptul că venitul din chirie (arendă) este sursă de venit impozabilă, potrivit lit. d) din articolul menţionat, venitul dat urmează a fi inclus în venitul brut al contribuabilului. Totodată, potrivit prevederilor art. 90 din Codul fiscal, din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pentru arenda terenurilor agricole, entitatea nu urmează să reţină în prealabil impozitul pe venit în mărime de 7%. În acest sens, nici prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal nu permite reţinerea finală a impozitului în mărime de 10% din venitul arendei terenurilor agricole.

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.

Taxele aplicate averilor miliardarilor din America sunt catalogate de unii analiști drept exagerate, însă dacă le comparăm cu cele din Austria sau Ungaria pot părea infme. Un raport KPMG arată cum au fost taxate veniturile din 2010 în diferite ţări, iar SUA nu au fost incluse nici măcar în topul 20. Danemarca ocupă primul loc în topul KPMG privind cele mai mari taxe aplicate averilor ce depăşesc 100.000 de dolari, citat de Business Insider. Aici, veniturile pot fi taxate cu un procent cuprins între 28-43%. Averile ce depăşesc 300.000 de dolari sunt impozitate cu 51,3%, iar cele peste 100.000 de dolari cu 41,8%.

Conform art. 901 alin. (1) Cod fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri de la campaniile promoţionale este obligat să reţină din fiecare cîştig şi să verse la buget un impozit în mărime de 10%. Totodată, alin. (33) al aceluiaşi articol din Codul fiscal stabileşte alte prevederi şi anume: fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:

Dl LEHMANN este un jurist şi deţine titlul de master în drept, precum şi un titlu de master cu studii aprofundate în domeniul T.V.A… Înainte de a lucra în cadrul Administraţiei Fiscale Federale a Elveţiei, Secţia Principală T.V.A., a activat în calitate de consultant pe problemele T.V.A… Sumar În scopul reducerii poverii administrative şi simplificării procedurii de completare a declaraţiilor privind T.V.A. pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în Elveţia a fost implementată, prin Ordonanţa privind T.V.A. din 1995, metoda cotei fiscale nete. De atunci, legislaţia privind T.V.A. a fost ajustată prin implementarea, în anul 2001, a Legii privind T.V.A. şi a Legii privind T.V.A. revizuite în anul 2010. Odată cu cea de a doua revizuire a Legii privind T.V.A. au fost majorate plafoanele în aşa mod, încît mai mulţi subiecţi ai impunerii să deţina dreptul de a folosi cota fiscală netă. Cotele fiscale nete se calculează pentru fiecare sector sau ramură a economiei. Acestea se stabilesc de către Administraţia Fiscală Federală a Elveţiei (AFF) în urma consultării asociaţiilor din industria în cauză. În scopul asigurării acurateţii cotelor fiscale nete, Oficiul Federal de Audit al Elveţiei1 revizuieşte cu regularitate oportunitatea şi corectitudinea acestora.

Care sînt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit al persoanelor implicate şi se deduc sau nu în scopuri fiscale cheltuielile de reparaţie a apartamentului vizat? Conform art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.

Налогоплательщик – пользователь контрольно-кассовой машины с фискальной памятью (ККМ) несёт ответственность за правильность и достоверность данных, отражённых в Журнале контрольно-кассовой машины (ЖККМ), а также за внесённые в ЖККМ исправления. Для корректного заполнения ЖККМ пользуйтесь следующими правилами: