Primăria municipiului Chișinău a elaborat și propune spre consultare proiectul de decizie cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2022.   Potrivit notei proiectului, în cadrul Memorandumului de înțelegere încheiat între Primăria mun. Chișinău și programul USAID ,,Comunitatea Mea" experții internaționali, în baza analizei efectuate a sistemului taxelor locale, au recomandat ajustarea anuală a cotelor taxelor locale la rata inflației a anului anterior.  Astfel, se propune actualizarea cotelor taxelor locale stabilite pentru anul viitor cu 3,8%, corespunzător ratei inflației pentru anul 2020.

 Conform pct.7 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr.21 din 18 mai 2022, prin derogare de la

Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare a Ordinului nr. 632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă şi de control (ECC1).   Astfel, fiscalizarea ECC va fi exclusă din procesul de înregistrare /reînregistrare a echipamenrelor la autoritatea fiscală, ținând cont de faptul că obligația este atribuită Centrului de asistență tehnică, care urmează, în termen de o zi din data primirii copiei Cartelei de înregistrare a ECC, să fiscalizeze echipamentul.

Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) informează, că în conformitate cu prevederile Legii nr. 175 din 11 noiembrie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care va intra în vigoare la data de 10 ianuarie 2022, se exclude obligația operatorilor de date cu caracter personal de a notifica CNPDCP.

Proiectul de lege  pentru modificarea art.231 alin. 4) din Codul fiscal a fost susținut în Parlament cu 69 voturi ale deputaților, fiind acceptată majorarea pragului financiar pentru încălcările fiscale nesemnificative până la 500 lei pentru persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și, respectiv, până la 5000 lei pentru persoanele juridice.   Amintim că, în momentul de față, Codul fiscal prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

Din 02.02.2022, la procurarea unui abonament Premium, Classic sau Electronic+Cod fiscal 2022, beneficiezi GRATUIT de webinarul cu tematica „Întocmirea situațiilor financiare pentru anul 2021” prezentat de unul din cei mai buni practicieni în domeniu – Iuliana Țugulschi. Știm cât de importantă este informația corectă și aplicarea acesteia în practică! De aceea, vrem să-ți fim utili!  Descarcă contul de plată aici. 

Activitățile de educație financiară lansate în cadrul Global Money Week 2021 și a campaniei naționale de educație financiară „Bugetul public este bugetul tău”, organizate de Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe în colaborare cu A.O. FINEDU continuă.   Astăzi, 26 mai, ora 16:00, va avea loc al doilea webinar din seria Public Finance Talks cu tematica: „Control asupra utilizării banilor publici”, dedicat elevilor din toată țara, care are ca scop explicarea unor concepte fundamentale ce țin de controlul asupra utilizării banilor publici. Subiectul va fi prezentat de către dl Petru Rotaru, Membru al Curții de Conturi și Alexei Secrieru, Director al Inspecției Financiare.

La 10 iunie 2022 au intrat în vigoare modificările și completările la Ordinul nr.118/2017 al Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special ”Factura fiscală” și a Instrucțiunii privind completarea a

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10 mii lei.

În anul 2021 cheltuielile medii lunare de consum ale populației au constituit în medie pe o persoană 3039,5 lei, fiind în creștere cu 8,9% față de nivelul anului 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Totodată, autoritatea precizează că, în termeni reali, cu ajustarea la indicele preţurilor de consum, populaţia a cheltuit în medie cu 3,6% mai mult comparativ cu anul 2020.   În funcţie de mediul de reşedinţă, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban sunt cu 1317,4 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.  

Casa Națională de Asigurări Sociale a operat modificări în Regulamentul cu privire la eşalonarea stingerii datoriilor majorărilor de întârziere (penalităţilor) faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – Regulament), aprobat prin Ordinul nr. 98-A/2015 al autorității.   Intervențiile sunt necesare ținând cont de prevederile Legii nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscal și vamală pe anul 2022), prin care au fost incluse modificări și în art. 28 din Legea nr.489/1999. Amintim,

Cartușele și rezervele pentru țigaretele electronice și preparatele destinate utilizării în cartușe și rezerve pentru țigarete electronice de la poziția tarifară 382499960 ar putea fi marcate obligatoriu cu timbru de acciză pentru fiecare unitate separat, cu aplicarea timbrului direct pe pachet.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă pentru modificarea Codului fiscal și a Legii privind controlul tutunului, prin care se propune obligativitatea aplicării timbrului de acciză direct pe pachet la produsele menționate, ce va avea ca finalitate excluderea contrabandei și a comercializării ilicite a produselor de tutun conexe.

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Ajutorul bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2022 ar putea constutui 1485 lei.  Ministerul Afacerilor Interne propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea cuantumului ajutorului bănesc pentru anul curent.   Menționăm că, potrivit Legii nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, cuantumul ajutorului acordat beneficiarului de statut de refugiat și de protecție umanitară este stabilit anual de Guvern. Pentru anul 2021 acesta a constituit 1307 lei.

Conform art.1 alin.(3) din Codul fiscal, noţiunile şi prevederile prezentului Codului fiscal se aplică în exclusivitate în limitele relaţiilor fiscale şi ale altor relaţii legate de acestea.

Conform Codului contravențional al RM, sancțiunea contravențională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârșit o contravenție. Contravențiile sunt   tipurile de încălcări  expres prevăzute de partea specială a Codului contravențional (CC). Pentru contravențiile constatate, pot fi aplicate următoarele sancțiuni:

Din 1 ianuarie 2022 se introduce o nouă categorie de pensie – cea anticipată pentru carieră lungă, care se acordă persoanelor care au realizat o activitate în muncă mai mare decât stagiul necesar prevăzut la pensiile pentru limită de vârstă, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, bărbații se vor putea pensiona anticipat dacă au realizat 39 de ani de stagiu contributiv, iar femeile – 35 ani și 6 luni.   Pensia anticipată pentru carieră lungă se acordă de la data depunerii cererii, termenul de examinare a acesteia fiind de 60 de zile de la data depunerii acesteia cu anexarea tuturor actelor necesare. Pentru depunerea cererii beneficiarii urmează să-și programeze online vizita la CTAS, prin intermediul serviciului „Programare online la CTAS".

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Companiile de asigurări din Republica Moldova au cumulat în anul 2021 prime brute subscrise în sumă de 1,93 mld. lei, volum în creștere cu 32,6% față de cel înregistrat în anul 2020, fiind unul fără precedent în istoria asigurărilor moldovenești, în special având în vedere că a avut loc după un regres de 10,6% a primelor brute subscrise în anul 2020, ca urmare a pandemiei COVID-19, comunică Comisia Națională a Pieței Financiare.   Sectorul rămâne orientat spre asigurările generale, care dețin o cotă de 94,8%, în timp ce asigurărilor de viață le revin 5,2% din volumul total al primelor brute subscrise. Pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a însumat 1,86 mld. lei,

Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.      Acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art.39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal.