Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova se completează cu un capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Legea nr. 278 din 29 noiembrie 2018 privind modificarea unor acte legislative. Astfel, legea specifică faptul că imigrarea străinilor în scop de muncă în Republica Moldova se efectuează în funcţie de necesităţile economiei naţionale de forţă de muncă calificată în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată cu resurse umane autohtone. În acest context, Guvernul, în baza Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova, va aproba şi actualiza, anual sau la necesitate, Lista ocupaţiilor prioritare.

Lansarea unui nou apel de proiecte finanțate din Fondul pentru dezvoltare regională, examinarea noii Strategiilor Naţionale de Dezvoltare Regională (SNDR) pentru perioada 2016-2020, precum și rezultatele implementării Strategiilor Naţionale de Dezvoltare Regională (SNDR) pentru perioada anilor 2010-2012 și 2013-2015, au fost principalele subiecte discutate la ședința Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR), reunit la 10 martie curent.

În premieră, medicii de familie din Republica Moldova vor putea profesa individual, după modelul european. În acest scop, Executivul a aprobat modificări și completări în mai multe acte legislative. Medicii de familie vor putea avea libera practică în una din formele prevăzute de lege sau ca angajat la un prestator de servicii medicale sau farmaceutice. Finanțările vor fi oferite în funcție de numărul de pacienți, dar și de serviciile prestate suplimentar. Astfel, va exista mai multă responsabilitate, iar medicii vor fi interesați să acorde servicii de calitate, ca să aibă mai mulți pacienți care li se vor adresa, dat fiind faptul că pacienții au dreptul să își aleagă singuri medicul de familie.

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

Oportunitatea participării reprezentanţilor societăţii civile la consultaţiile publice pentru revizuirea Planului naţional de acţiuni de implementare a Acordului de Asociere pentru anii 2017-2019 rămâne în vigoare. Consultările vor avea loc la 30 ianuarie şi vor viza titlurile II-VI din Planul de acţiuni.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Republica Moldova ar putea realiza un set de proiecte investiționale în diferite domenii social-economice cu Republica Turcă. Printre sectoarele atractive părții turce se numără infrastructura, transporturile, educația, inclusiv dezvoltarea Parcului industrial din Comrat.

Transferurile cu destinație specială, utilizate contrar destinației, vor fi virate în mărimea sumei respective, până la finele anului bugetar, la bugetul de la care au fost primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce are drept scop îmbunătățirea disciplinei fiscale și a managementului riscurilor bugetar-fiscale, precum și alinierea la practica bancară internațională.

Atât veniturile, cât şi cheltuielile Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) în anul 2019 ar putea contitui peste 7,326 mld. lei, informează Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Proiectul legii FAOAM pentru anul 2019 a fost discutat în cadrul ședinței Consiliului de administrație al CNAM. Conform documentului, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă ar putea fi păstrată la nivelul ultimilor ani şi va constitui 4 056 lei. De asemenea, va fi menţinută reducerea cu 50% a primei în sumă fixă pentru majoritatea categoriilor de plătitori şi cu 75% pentru proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă, în cazul achitării până pe 1 aprilie 2019.

Guvernul roman a aprobat completarea Programului de Cooperare pe anul 2016 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova şi acordarea unui suport financiar de 350 mii euro în vederea realizării Centrului de Automatizare şi Dirijare de la Ungheni.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Fondul pentru tineri din raionul Cahul a anunţat astăzi cîştigătorii Programului de Granturi Mici, ediţia a II-a. Din 35 de dosare admise la concurs, 16 au fost selectate spre finanţare, transmite Moldpres.

De la 1 ianuarie 2020, plafonul de garantare a depozitelor bancare în Moldova se va majora de la 20 mii până la 50 mii lei sau de 2,5 ori. Modificările au fost aprobate de Cabinetul de miniştri. Potrivit ministrului Finanţelor, Octavian Armaşu, documentul a fost elaborat de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar împreună cu Banca Națională și Ministerul Finanțelor în vederea îmbunătățirii legislației în vigoare referitoare la garantarea depozitelor în sistemul bancar, precum și consolidarea stabilității în sectorul financiar.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a propus spre consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern, scopul căreia este aducerea în concordanță a actelor normative ce reglementează modul de utilizare a contractului și a voucherului turistic cu amendamentele operate la legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activității în domeniu.

Pentru funcționarii publici, a căror raporturi de serviciu au început pe parcursul sau au încetat înainte de sfârșitul anului calendaristic pentru care se face premierea, cu excepția celor care au fost sancționați disciplinar în anul respectiv, cuantumul premiului anual se va determina reieșind din plățile salariale primite pe parcursul timpului efectiv lucrat în autoritate. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern care vine cu modificarea și completarea mai multor acte legislative, cu scopul de a ajusta cadrul normativ.

Așa-numitele monedele virtuale prezintă potențiale riscuri pentru investitori legate de volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate, lipsa reglementării și a supravegherii tranzacțiilor, precum și riscul implicărilor în operațiuni de spălare a banilor și finanțării terorismului, comunică Banca Națională a Moldovei (BNM). Regulatorul atenționează publicul că, urmare unor informații recente difuzate în presă, se creează percepții confuze și incorecte precum că utilizarea și tranzacționarea așa-ziselor „monede virtuale” ar avea loc sub aria de atribuții a BNM sau cu permisiunea acesteia.

Ultima săptămână din luna august ar putea fi liberă. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul de hotărâre cu privire la zilele de odihnă din luna august. Documentul, elaborat la solicitarea Confederației Naționale a Sindicatelor, prevede declararea zilelor de 28-30 august 2018 zile de odihnă, cu recuperarea acestora pe 8 și 29 septembrie și, respectiv, 27 octombrie curent.

Intenția de a investi în deschiderea unei fabrici de asamblare a autobuzelor electrice în Republica Moldova a fost anunţată de compania chineză ZTE în timpul unei întrevederii cu prim-ministrul Pavel Filip. Șeful Guvernului i-a îndemnat pe investitori să ţină un dialog permanent cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, care este o verigă de legătură între Executiv și mediul de afaceri.

Guvernul a aprobat proiectul cu privire la eficienţa energetică, care, potrivit ministrului Chiril Gaburici, este elaborat în contextul acţiunilor întreprinse de Ministerul Economiei şi Infrastructurii privind armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul eficienţei energetice cu acquis-ul comunitar. Scopul acestuia este crearea cadrului juridic necesar pentru promovarea şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, inclusiv prin realizarea planurilor de acţiuni în domeniu prin dezvoltarea pieţei de servicii energetice, precum şi prin implementarea altor măsuri de eficientizare a consumurilor de energie.

În perioada 01 mai — 15 decembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale va scana informația din carnetele de muncă prezentate de angajator și o va stoca în Registru de stat al evidenței individuale a contribuțiilor. Aceasta se va realiza în contextul excluderii carnetelor de muncă, începând cu 1 ianuarie 2019 și pentru a asigura completarea conturilor personale de asigurări sociale cu informația privind stagiul de muncă realizat până la 01 ianuarie 1999 pentru persoanele care solicită dreptul la pensie.