Apare sau nu obligația prezentării Declarației privind taxa pe valoare adăugată (Forma TVA12) de către Cabinetul avocatului și Biroul asociat de avocați în cazul importului de servicii furnizate prin mijloace radioelectronice (procurării unui soft de la un nerezident al RM)?   În conformitate cu art. 115 alin. (1) din Codul fiscal (CF), fiecare subiect impozabil, specificat la art. 94 lit. a), c) și/sau lit.e), este obligat să prezinte Declarația privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală.  

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

În anul 2019 persoana fizică „Y” a oferit un împrumut cu dobândă unui birou asociat de avocați. La achitarea dobânzii persoanei fizice pe parcursul anului 2019 biroul nu a efectuat reținerea impozitului la sursa de plată pe motiv că nu cade sub incidența art. 89 din Codul fiscal (CF). Corect sau nu a procedat biroul asociat de avocați? În cazul în care nu s-a procedat corect, cine are obligaţia de declarare și achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul venitului nu a reținut prealabil impozitul la sursa de plată?

Dreptul de acces la informație este consacrat de Constituție. Totuși acesta nu este un drept absolut, întrucât este supus unor restricții impuse de lege. Când este vorba de datele cu caracter personal, legea prevede o protecție aparte, astfel încât accesul la ele poate avea loc doar în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație (Legea nr. 982/2000), accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția categoriilor de informații prevăzute de această lege, în care se includ și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Lista persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali inactivi, care sunt pasibili radierii din oficiu și identificați de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în conformitate cu prevederile regulamentului intern aprobat în acest scop, se va transmite IP „Agenția Servicii Publice” (ASP) trimestrial, către data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune. În listă vor fi incluși contribuabilii care corespund noțiunilor de persoană juridică inactivă și întreprinzător individual inactiv1, specificate la art. 2 din Legea nr. 220/2007.   Prevederea se conține în proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea transmiterii de către SFS către ASP a informației aferente persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali inactivi, care sunt pasibili radierii din oficiu,

Astăzi, 31 decembrie 2020, în Monitorul Oficial au fost publicate Hotărârea Guvernului nr. 939 din 22 decembrie 2020 pentru modificarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale și  Hotărârea Guvernului nr. 941 din 22 decembrie 2020 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe.   Astfel, sunt precizate unele aspecte și prevăzute norme pentru aspectele nereglementate până la momentul actual identificate de către agenții economici, în special la efectuarea tranziției la noua metodă de calculare a amortizării.  

Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO de astăzi, 22 ianuarie, modificările ce au intrat în vigoare din 1 ianuarie 2021 în două ordine ale autorității fiscale – Ordinul nr.655/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind funcționarea posturilor fiscale și Ordinul nr.611/2015 privind aprobarea Ghidului cu privire la procedurile de sigilare și desigilare.   Ambele acte normative precizează  procedurile de activitate a posturilor fiscale, de raportare a rezultatelor funcționării acestora, monitorizarea activității entității monitorizate prin prisma posturilor fiscal (inclusive pe subdiviziuni) etc.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent, prevede permiterea la deducere a sumei TVA aferentă mărfurilor procurate care, în procesul activității de întreprinzător, au fost distruse ca urmare a calamităților naturale.   Astfel, art. 102 din Codul fiscal se completează cu un alineat (81), potrivit căruia suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pentru mărfurile procurate, precum și pentru mărfurile și serviciile procurate care au fost utilizate la fabricarea mărfurilor care în procesul activităţii de întreprinzător au fost distruse ca urmare a calamităților naturale, se vor deduce în condițiile în care aceste situații vor fi demonstrate și confirmate.

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la situația din 1 ianurie 2018 în Republica Moldova erau716 015 pensionari și 61 024 beneficiari de alocații de stat.

În cazul parvenirii unor modificări aferent datelor despre contribuabilul nerezident subiect al impunerii în cadrul „e-Commerce VAT” sau datelor despre persoanele autorizate, acestea se vor ajusta din compartimentul „Profil” în cadrul cabinetului său electronic, prin opțiunile din compartimentul „Date despre companie” sau „Date despre persoana autorizată”. Din compartimentul „Date despre companie” se modifică datele declarate în Cererea de luare la evidență fiscală, cu excepția compartimentelor „numărul de înregistrare atribuit în țara de origine, țara în care a fost înregistrat și a numărului de înregistrare ca subiect impozabil cu TVA”.

Pentru realizarea a 18 proiecte investiţionale, din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale al CNAM vor fi alocate circa 27 mil. lei. Proiectele au fost desemnate câştigătoare dintr-un număr de 81 de cereri de finanţare depuse în cadrul concursului, care a fost desfăşurat în perioada 09 februarie — 02 martie 2018. Proiectele acceptate vizează următoarele instituţii medico-sanitare publice: SR Florești, OMF Clococenii Vechi, SR Soroca, CS Chiperceni, SR Nisporeni, Institutul Oncologic, SR Edineț, OS Ciobanca, CS Durlești, CS Țînțăreni, OMF Pîrlița, Spitalul Clinic Republican, CS Antonești, OMF Carahasani, OMF Negureni, SR Orhei, SR Cahul, OMF Hănăseni.

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?  

  Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) din Codul fiscal (în vigoare începînd cu 01.01.2020) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală la determinarea impozitului pe venit. 

Criza pandemică a provocat pierderi la nivelul economiei locale și internaționale, dar, în același timp, a accelerat dezvoltarea comerțului electronic. Provocările cauzate de COVID-19 la capitolul fiscalitate și digitalizare a administrațiilor fiscale au fost puse în discuție în cea de-a doua zi a Conferinței internaționale e-TAXCON’20, organizată de AmCham Moldova.   Pentru aplicarea corectă a legislației fiscale, trebuie să existe o colaborare permanentă și eficientă între autoritatea fiscală și contribuabili, a menționat directorul Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari, care  s-a referit la aspectele importante ce vizează deductibilitatea cheltuielilor, dar și la cele mai frecvente erori depistate în cadrul controalelor fiscale.

Dreptul și mărimea scutirii personale, acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit de art. 33 al Codului fiscal.     Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de

În următorul număr al revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 7(62)) ce va ieși în curând de sub tipar în zilele următoare, am pregătit pentru cititorii noștri, tradițional, articole utile și extrem de actuale.   Astfel, în acest număr este publicat Ghidul privind amortizarea mijloacelor fixe: aspecte contabile și fiscale, autorul acestuia fiind Marina Brihuneț. Articolul va fi disponibil în rubrica Practica fiscală. Tot în această rubrică veți găsi detalii cu privire la aspectele fiscale și de raportare aferente contractului de împrumut, descrise de Victoria Belous.

Prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, au fost operate mai multe modificări la Codul civil (CC), care au intrat în vigoare la 1 martie 2019, în mare parte. Modificările operate nu au ocolit nici prevederile privind preluarea datoriei.   Conform noilor modificări Secțiunea din CC „Preluarea datoriei” este expusă în redacție nouă și oferă o reglementare mai detaliată și comprehensivă a instituției preluării datoriei. Una din cele mai importante modificări vizează specificarea expresă a tipurilor preluării datoriei.  

Este obligat administratorul societăţii cu răspundere limitată, întreprinderii individuale (inclusiv GȚ) la care este și unicul fondator, să-şi stabilească salariu?   Conform art. 176 alin. (6) Cod civil, raporturilor juridice dintre persoana juridică și administrator li se aplică dispozițiile legale cu privire la reprezentare și mandat, dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel.

 În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea), dacă sunt respectate condițiile specificate în alineatul dat.