Termenul regenerare exprimă acțiunea de a regenera și rezultatul ei, iar a regenera înseamnă a reface, a face să revină la viață nouă, a se reînnoi. În Regulamentul privind evidența contabilă a plantațiilor viticole în procesul plantării, exploatării și defrișării acestora, aprobat prin Ordinul MF nr. 21 din 24.02.2014 (în continuare - Regulament) găsim termenii cu conținutul său respectiv:   • Plantație viticolă în proces de reconstrucție reprezintă plantația tânără sau pe rod în perioada de efectuare a unor lucrări de reconstrucție parțială a viilor (realtoire, reformarea butucilor, modificarea densității etc.);

Astăzi, 16 noiembrie, a fost lansată platforma de instruire la distanță pentru  comunitatea de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului www.academy.chamber.md. Platforma a fost dezvoltată la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) cu asistența financiară a Suediei și Marii Britanii în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), implementat de PNUD.

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 279/2023 (în vigoare începând cu data de ieri, 15.05.2023), au fost operate modificări în procedura de stingere prin compensare a obligației fiscale și de restituire a mijloacelor bănești din buget (inclusiv a sumei plătite în plus), care este prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2017 (în continuare – Regulament).

Cum se calculează costurile de intrare a resurselor minerale? Care sunt criteriile de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”? În ce constau particularitățile contabilității costurilor de explorare? Care este modul de constituire și contabilizare a cheltuielilor de recultivare a terenurilor? Cum se calculează costul resurselor minerale extrase?   Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite chiar în primul articol publicat în noua rubrica – „Resurse minerale” – lansată recent în revista „monitorul fiscal FISC.md” și destinată agenților economici ce practică exploatarea resurselor minerale.  

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Din 1 ianuarie 2021, a fost modificată noțiunea de reprezentanță a entității nerezidente, aceasta fiind substituită cu „nerezident care desfășoară activitate pe teritoriul RM conform art. 5 pct. 151) al Codul fiscal (CF)”. Este sau nu modificată în acest context organizarea, ținerea contabilității și prezentarea situațiilor financiare? Răspunsul este oferit de autorul nostru, Lidia Foalea, în articolul „Reprezentanța entității nerezidente/nerezidenților: particularitățile contabilității și raportării financiare”, publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”.   Astfel, entitatea (cu statut de reprezentanță a entității nerezidente înregistrată până la 31 decembrie 2020, iar începând cu 1 ianuarie 2021 – entitatea cu statut de nerezident care desfășoară activitate pe teritoriul RM conform art.5 pct.151) al CF) urmează să ţină contabilitatea,

Prima ședință comună de lucru din acest an a Ministerului Finanțelor cu reprezentanții autorităților publice locale a fost desfășurată pe data de 6 martie. În cadrul ședinței au fost discutate aspecte ce țin de executarea bugetelor locale în anul 2019 și modul de încasare și evidență a plăților la buget, particularități privind raportarea pe anul 2018, aspecte ce țin de implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar etc. De asemenea, participanții au discutat și despre modificarea cadrului normativ în domeniul evidenței contabile în sistemul bugetar.

Deja al nouălea an la rând la 1 iulie intervine obligația agenților economici de a instala terminale de plată fără numerar ale băncilor comerciale și/sau societăților de plată licențiate de BNM şi de a asigura posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant) în care, pe parcursul anului calendaristic precedent, veniturile din vânzări cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă și control au depăşit suma de 500 mii lei. Norma este stabilită în art.71 din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.   În anul curent în Legea prenotată au intrat în vigoare și alte modificări, acestea având drept scop diminuarea numerarului în economie.

Persoana fizică care nu desfășoară activitate întreprinzător a transmis în anul 2020 în locațiune deţinătorului de patentă de întreprinzător un imobil, iar venitul sub formă de chirie obținut de către aceasta a fost declarat în Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18), fiind achitat impozitul pe venit la cota da 12%. Corect sau nu a procedat persoana fizică în speța examinată?

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

La entitățile avicole cu ciclu închis de producție puișorii eclozionați din secțiile de incubație timp de 12 ore sunt transferați în etapa de creștere a tineretului

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

În Monitorul Oficial din 15 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 105 din 26 august 2021 privind modificarea și completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 216/2015.   Astfel, capitolul III ce se referă la modul de aplicare al Planului de conturi contabile în sistemul bugetar a fost completat cu un subpunctul 3.3.481 ce reglementează operațiunile aferente contractului de comodat, care se încheie doar între două autorități bugetare. Acestea se înregistrează în evidența contabilă, după cum urmează:

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Continuăm publicarea articolului ce se referă la contabilitatea creanțelor și datoriilor entității în scheme. În cele ce urmează sunt prezentate  aspectele ce țin de specificul contabilității dividendelor aferente creanțelor și datoriilor; prezentarea informațiilor privind diferențele de curs valutar în situațiile financiare ale entității;  particularitățile contabilității diferențelor de sumă aferente creanțelor și datoriilor și prezentarea informațiilor privind diferențele de sumă în situațiile financiare ale entității.

Data de 25 februarie este termenul limită de prezentare a Informațiilor din surse indirecte. Modul, structura și termenele de prezentare a informației este stabilit prin Ordinul SFS nr.427 din 21 august 2018 „Cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art.92 și 22611 din Codul fiscal” cu modificările și completările ulterioare. Informația urmează a fi prezentată exclusiv prin metodă on-line de raportare, accesând serviciul dedicat SIA „Colectarea informației din sursele indirecte” (în continuare – SIA CISI).

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.