Recent, contribuabilul a fost informat despre faptul că formularul anual prezentat nu este destinat activității întreprinzătorului individual şi, respectiv, impozitul pe venit a fost incorect calculat şi transferat la buget. Pe care formular al dării de seamă, întreprinzătorul individual urma să raporteze activitatea sa desfăşurată pe parcursul anului 2012? Ţinînd cont de prevederile art. 541 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii activităţii operaţionale sînt agenţii economici ce nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti de fermier şi întreprinzătorilor individuali. De menţionat faptul că, alineatul dat expres stabileşte subiecţii impunerii activităţii operaţionale, iar întreprinzătorii individuali nu cad sub incidenţa acestor prevederi şi, respectiv, nu au avut obligaţia de a reflecta venitul obţinut în anul 2012 în Darea de seamă privind impozitul pe venit din activitatea operaţională (Forma IVAO), cu achitarea la buget a impozitului pe venit în mărime de 3%.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat întru combaterea activităţii frauduloase ale unor agenţi economici care activează în domeniul achiziţiei producţiei agricole (fitotehnie, horticultură, zootehnie, viticultură ş.a.) de la persoanele fizice, prelucrării şi comercializării acesteia, cât şi a produselor derivate, comunică următoarele.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a participat la o ședință de lucru, convocată astăzi la Guvern de către șeful Cabinetului premierului Iurie Leancă, Eugen Sturza, şi Valeriu Prohniţchi, consilierul pe probleme economice al Prim-ministrului. La şedinţă au mai participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Serviciului Vamal, ai Asociației Businessului European, ai întreprinderilor exportatoare şi, potrivit agendei, au fost abordate subiectele şi problemele legate de achizițiile de produse agricole de la persoanele fizice în scopul exportării în Uniunea Europeană.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a participat astăzi la şedința de lucru, convocată în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la care au participat deputatul în Parlament Valeriu Streleţ, alţi oficiali, cât şi reprezentanţii întreprinderilor procesatoare și exportatoare a materiei prime agricole.

Invalidul din copilărie „Х” este fratele surorii „У”, care se află în relații de căsătorie cu „Z”. Fratele invalid locuiește împreună cu ei și se află la întreținerea totală atît a surorii sale, cît și a soțului acesteia. Se răsfrînge oare, în cazul dat, dreptul la scutirea pentru persoanele întreținute în mărime de 9 120 lei (pentru anul 2013) asupra surorii aflate în relații de rudenie cu fratele – invalid din copilărie? Poate oare beneficia de scutirea respectivă și soțul acesteia? Reamintim că, potrivit prevederilor art. 35, alin. (2) din Codul fiscal, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

La data de 30 august curent a avut loc masa rotundă cu genericul „Monitorul fiscal FISC.md – poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat”, organizată de colegiul tehnic al ediției, care reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat – revista „Monitorul fiscal FISC.md”. La eveniment au participat Dl Ion Prisăcaru, Şef al IFPS,membrii colegiului redacţional: Gheorghe Cojocaru şi Iuri Lichii, Şefii adjuncţi ai IFPS, Vitalie Coceban, admnistrator al Î.S. „Fiscservinform”; Procopie Duca, Şef al Direcţiei administrare fiscală a sectorului Buiucani; Mihail Garmandir, şef al Secţiei contestaţii şi reprezentarea în instanţele de judecată, IFPS; Veaceslav Ciobanu, Administrator al „Optim Audit”S.R.L.; Sergiu Dumitraşcu, Manager, PwC Moldova; Liliana Agarcova, economist; partenerii PP „Monitorul Fiscal FISC.md” (în anii 2011-2012) – proiectul „USAID” Moldova, SA ”Moldova Agroindbank” BC, SA „Orange Moldova”, „Daac System Integrator”SRL şi autorii revistei: Maia Tverdohleb, Şef direcţie impozitarea persoanelor fizice IFPS; Veronica Vragaleva, Şef al Direcţiei administrarea impozitelor directe, IFPS; Olga Golban, inspector fiscal principal de stat, IFPS; Ludmila Gropa, inspector fiscal principal al Direcţiei administrarea impozitelor și taxelor locale, IFPS; Ludmila Lapiţcaia, doctor în economie, director companiei de audit „Europro-Audit”; Ludmila Skakunova, lector ACAP, altele. De asemenea la eveniment au fost prezenţi cititorii devotaţi care au venit cu idei şi propuneri de perfecţionare a publicaţiei.

Restituirea impozitului pe venit reținut în plus către persoane fizice cetățeni reprezintă un domeniu al administrării fiscale, aflat permanent în vizorul atît al contribuabililor, cît și al organelor fiscale. Cererile de restituire a impozitului pe venit reținut în plus parvin practic zilnic, inclusiv și în mod electronic, la inspectoratele fiscale de stat teritoriale. În acest context, este deosebit de solicitată clarificarea situației, dacă este în drept organul fiscal să refuze în recepționarea cererii de restituire în cazul în care declarația cu privire la impozitul pe venit, ce atestă formarea plății în plus, încă nu este reflectată în contul personal generalizat al contribuabilului.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce spre cunoștinţă și călăuză în lucru modificările operate în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Сu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 368 din 23 mai 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 27 mai 2011, nr. 87-90, p. II, art. 428) în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 au fost operate modificări, cele mai importante reglementări fiind următoarele:

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce spre cunoştinţă şi călăuză în lucru modificările operate în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Сu privire la aplicarea ma-șinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 368 din 23 mai 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 27 mai 2011, nr. 87-90, p. II, art. 428) în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 au fost operate modificări, cele mai importante reglementări fiind următoarele:

Reamintim că se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Iar cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, fără de care este imposibil de a face business, care sînt definite atît cu indici calitativi, cît și cu indici cantitativi, conform prevederilor p. 39 lit. a) din Anexa Nr. 1 la Hotărîrea Guvernului Nr. 77 din 30 ianuarie 2008. De asemenea, atenționăm că, dacă la sfîrșitul anului fiscal la categoria respectivă nu se află nici o proprietate sau suma rămasă este mai mică de 6 000 lei, după efectuarea ajustărilor specificate la alin.(1) și (2) ale articolului dat și la art. 26 alin. (3), valoarea restantă, în conformitate cu dispozițiile art. 27, alin. (5) din Codul Fiscal, urmează a fi dedusă.

Restanța respectivă s-a format ca urmare a insolvabilității întreprinderii „B”, care a fost anterior lichidată și înstrăinată, iar datoriile sale curente și istorice, conform deciziei instanței de judecată și în baza deciziei adunării creditorilor, respectînd procedura stabilită în Legea insolvabilității, au fost preluate de întreprinderea „A”. Urmează oare întreprinderea „A” să rețină impozitul pe venit la sursa de plată la efectuarea plăților sub forma de salarii în folosul foștilor angajați ai întreprinderii „B”? Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 88, alin. (1) din Codul Fiscal (denumit în continuare CF), fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale În ultima perioadă s-au înteţit adresările cetăţenelor și diferitor organizaţii obștești cu privire la încălcarea drepturilor consumatorilor, exprimate prin neeliberarea de către comercianţi la vînzarea-cumpărarea bunurilor (lucrărilor, serviciilor) în numerar a bonurilor de casă, emise de mașinile de casă și control cu memorie fiscală, precum prevăd actele legislativ-normative în vigoare.

Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale Privind modul de aplicare a prevederilor lit. o1)art. 20 al Codului fiscal la înstrăinarea terenurilor,care aparţin membrilor întovărăşirilor pomicole Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în legătură cu interpelările parvenite de la contribuabili, aduce spre cunoştinţă şi conducere în lucru modul de aplicare a prevederilor lit. o1) art. 20 din Codul fiscal la înstrăinarea terenurilor, care aparţin membrilor întovărăşirilor pomicole. În conformitate cu prevederile lit. o1) art. 20 din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova de la înstrăinarea terenurilor cu destinaţie agricolă, reprezintă sursă de venit neimpozabilă. Respectiv, veniturile menţionate nu urmează a fi declarate.

Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale Privind modul de aplicare a prevederilor lit. o1)art. 20 al Codului fiscal la înstrăinarea terenurilor,care aparţin membrilor întovărăşirilor pomicole Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în legătură cu interpelările parvenite de la contribuabili, aduce spre cunoştinţă şi conducere în lucru modul de aplicare a prevederilor lit. o1) art. 20 din Codul fiscal la înstrăinarea terenurilor, care aparţin membrilor întovărăşirilor pomicole. În conformitate cu prevederile lit. o1) art. 20 din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova de la înstrăinarea terenurilor cu destinaţie agricolă, reprezintă sursă de venit neimpozabilă. Respectiv, veniturile menţionate nu urmează a fi declarate.

Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale Privind modul de aplicare a prevederilor lit. o1)art. 20 al Codului fiscal la înstrăinarea terenurilor,care aparţin membrilor întovărăşirilor pomicole Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în legătură cu interpelările parvenite de la contribuabili, aduce spre cunoştinţă şi conducere în lucru modul de aplicare a prevederilor lit. o1) art. 20 din Codul fiscal la înstrăinarea terenurilor, care aparţin membrilor întovărăşirilor pomicole. În conformitate cu prevederile lit. o1) art. 20 din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova de la înstrăinarea terenurilor cu destinaţie agricolă, reprezintă sursă de venit neimpozabilă. Respectiv, veniturile menţionate nu urmează a fi declarate.

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.

La care categorie urmează a fi atribuit terenul respectiv în scopul impozitării: la pct. 1 lit a) din Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal „toate terenurile, altele decît cele destinate fînețelor şi păşunilor: care au indici cadastrali — 1,5 lei pentru un grad hectar;care nu au indici cadastrali – 110 lei pentru 1 grad-hectar” sau la pct. 5 din Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal „terenurile din extravilan pe care sunt amplasate clădiri şi construcții, carierele şi pămînturile distruse în urma activității de producție, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate — 350 lei pentru un hectar” În conformitate cu prevederile art. 36 din Codul funciar, din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte:

Vă rugăm să ne explicați dacă în situația dată la soți apare obligația de prezentare a declarației privind impozitul pe venit, în cazul în care aceștia au obținut venit sub formă de salariu doar la un singur loc de muncă? În conformitate cu prevederile art. 34, alin (1) din Codul Fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 8 640 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. Totodată, menționăm că persoana fizică rezidentă, aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art. 33 alin. (2) din Codul Fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 13 560 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

În conformitate cu Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casa şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”; republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 15 aprilie 2008; cu modificările şi completările ulterioare), normele de utilizare a maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC), de la momentul punerii în exploatare pînă la scoaterea lor din exploatare, precum şi acţiunile privind înregistrarea operaţiunilor economice de către utilizatorii MCC, sunt reglementate prin Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casa şi control cu memorie fiscală (Monitorul Oficial, 10 decembrie 1998, nr. 109 – 110, p. III, art. 209; cu modificările şi completările ulterioare).

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.