Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Începând cu 1 ianuarie 2021, a fost interzisă utilizarea/comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile. Totodată, de la 1 ianuarie curent a fost interzisă utilizarea și comercializarea pungilor din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.   Astfel, prevederile alin.3 și 4 ale art. 201 din Legea 231/2010 cu privire la comerțul interior  au intrat în vigoare.  

Care sunt condițiile ce urmează a fi respectate de către contribuabilul din sectorul HoReCa pentru a beneficia de dreptul aplicării cotei reduse a TVA, pentru mărfurile/ serviciile realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei?   Amintim, în urma modificărilor operate la Codul fiscal prin Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare începând cu 1 mai 2020, s-a stabilit o cotă a TVA redusă în mărime de 15% în următoarele cazuri:

Politici aferente activității de întreprinzător Extinderea infecției COVID-19 provoacă efecte negative asupra economiei mondiale prin reducerea circuitului de bunuri și servicii, respectiv, a consumului, investițiilor și comerțului internațional. Economia națională nu este o excepție de la aceste evoluții, fiind în fața unor provocări asupra sistemului de sănătate și cel economic fără precedent. Astfel, conform prognozei actualizate pentru anul 2020, PIB-ul național va înregistra o descreștere în termeni reali, față de anul 2019, cu 3,0%, exporturile – cu 3,8% și importurile – cu 7,6%. În aceste condiții, se impune necesitatea implementării unor politici menite să atenueze efectele negative ale răspândirii infecției COVID-19 asupra sectorului privat.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

În cadrul Ministerului Finanțelor va activa Centrul de notificare și informare al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în domeniul achizițiilor publice. În Monitorul Oficial din 12 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la crearea acestuia. Astfel, Centrul va fi responsabil de prezentarea datelor statistice din oferta de aderare a Republicii Moldova la Acordul privind Achiziţiile Publice Guvernamentale al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, separat pe bunuri, servicii şi servicii de construcţii și de acordare a suportului metodologic entităţilor contractante pentru publicarea anunţurilor, care depăşesc pragurile prevăzute în Acordul menționat.

Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.

Angajarea şi transferul unor categorii de lucrători la alt lucru se vor face conform avizelor medicale eliberate în temeiul examenelor medicale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сoncedierea salariatului pentru refuzul de a trece examenul medical obligatoriu. Cheltuielile ce ţin de organizarea şi efectuarea examenului medical sunt suportate de angajator.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt va fi diminuată cu 2 puncte procentuale și va constitui până la 5,5% anual. Anunțul a fost făcut de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui eveniment, fiind prezentate deciziile Comitetului executiv ale BNM din 11 decembrie. Această decizie vine ca urmare a Raportului asupra inflației din luna octombrie, unde noi deja am prevăzut că, în anul 2020, vom avea un mediu mai dezinflaționist, adică o inflație mică, spre deosebire de anul 2019, când am avut o inflație destul de înaltă, care la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 7,1% și, probabil, va mai crește puțin în luna decembrie, a menționat Octavian Armașu.

În perioada 17-19 mai 2021 s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (OMC), în cadrul căreia, de către Comitetul Tehnic de Evaluare Vamală (în continuare – Comitet), au fost adoptate și supuse aprobării de către Consiliul OMC două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe şi taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord1”.Totodată se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.

O companie are un website pe care este prezentat și promovat sortimentul mărfurilor propuse cumpărătorilor. Website-ul nu oferă posibilitatea de a efectua vânzări, nu asigură efectuarea plăţilor online, ci doar vizualizarea produselor și plasarea comenzilor. În asemenea circumstanțe site-ul este sau nu considerat magazin online, pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei de comerţ?

Informația privind o nouă notificare privind iniţierea activităţii de comerţ depusă de solicitant se va remite prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului către Agenția pentru Supraveghere Tehnică în toate cazurile, către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în cazul în care comerciantul desfășoară activități ale unităţilor comerciale supuse autorizării sanitar-veterinare  și către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în cazul în care desfășoară activități pentru care este solicitată autorizația sanitară de funcționare.  

Subiecții şi obiectele impunerii cu taxele locale, baza impozabilă, modul de calculare şi de plată a acestora, termenele de achitare şi de prezentare a dărilor de seamă, inclusiv atribuțiile autorităților administrației publice locale  (în continuare – AAPL) la stabilirea lor sunt determinate de titlul VII al Codului fiscal (în continuare – CF). AAPL, reieşind din prevederile art. 292 alin. (2), art. 296 şi art. 297 alin. (1) din CF, sunt în drept să stabilească pe teritoriul administrat: • lista taxelor locale (toate sau numai o parte din cele prevăzute în art. 289 alin. (2) din CF - în funcție de posibilitățile şi necesitățile unității administrativteritoriale);

Executivul a aprobat astăzi, 9 decembrie, proiectul hotărârii  pentru modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 643/2003 cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei. Astfel, din Normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei  vor fi excluse prevederile ce țin de clasificarea pe categorii a structurilor de primire turistică cu funcții de servire a mesei. Autorul proiectului este Ministerul Economiei și Infrastructurii, care a propus anularea categoriilor (stelelor), clasificarea structurilor fiind asigurată pe tipuri, în funcție de serviciile ce sunt prestate consumatorilor.

La 1 decembrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept în profil administrativ-teritorial erau incluse 121 390 entități ce dețin codul IDNO, conform datelor statistice  publicate de Agenția Servicii Publice, 56,7% dintre acestea fiind înregistrate în mun. Chișinău (68 886 unități), urmat de mun. Bălți cu 5084 unități și Ialoveni cu 3124 entități. În UTAG sunt înregistrate  4475 unități de drept.   Un număr de agenenți economici de peste două mii este declarat în Anenii Noi (2067), Cahul (2694), Orhei (2651), Strășeni(2140)  și Ungheni (2219).  

Este oare obligatorie eliberarea facturii la efectuarea livrărilor prin intermediul magazinului on-line?