La finele lunii decembrie 2018, unul din angajaţii întreprinderii „A” SRL a depus cerere de acordare a concediului de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani. Ordinul de acordarea a concediului a fost înregistrat cu data de 31 decembrie şi nu s-a reuşit prezentarea Formei DSA 18. Din ianuarie 2019, pe portalul de raportare electronică a Serviciului Fiscal de Stat nu mai este posibilă prezentarea formei DSA 18. Cum se declară situaţiile de acordare a concediilor de îngrijire a copilului care nu au fost prezentate în termen? Potrivit prevederilor art. 5 alin. (11) al Legii 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea şi completarea Ordinului nr.126 din 4 octombrie 2017, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC18) Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat. Conform notei informative la proiect, promovarea acestui document va permite contribuabililor de a avea o certitudine la declararea indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă, fapt care se realizează prin perfectarea dării de seamă lunare forma IPC18, luând în considerare că, din 1 iulie 2019,

Zilele de 30 aprilie (marți), de 10 mai (vineri) și de 26 august (luni) din anul 2019 vor fi zile libere. Acestea vor fi recuperate în zilele de sâmbătă din 13 aprilie, 18 mai și, respectiv, 17 august 2019. Guvernul a aprobat în ședința de astăzi balanța timpului de muncă pentru anul 2019.

Obligativitatea prezentării de către angajatori a formularului IRM19 este prevăzută de art. 5 alin 1¹ din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobat de Ministerul Finanţelor.   În contextul în care informaţia din IRM19 este utilizată pe larg la stabilirea a mai multor prestaţii de asigurări sociale de stat, formularul se depune în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă,

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

Am auzit că în anul 2019 se schimbă modalitatea de calculare a plăților pentru incapacitatea temporară de muncă și a indemnizațiilor pentru îngrijirea copilului. Care este această modalitate? Într-adevăr, conform Legii pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, începând cu 1 iulie 2019, se va modifica modalitatea de calculare a indemnizațiilor, după cum urmează.

COVID-19 a început să afecteze piața muncii spre sfârșitul trimestrului I al anului, când numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din numărul total al populației ocupate (806,3 mii persoane), potrivit datelor  publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de persoane declarate afectate de pandemie, majoritatea – 60,6% nu au lucrat deloc sau au absentat de la locul de muncă. În același timp, 28,4% au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, 25,5% au lucrat mai puține ore pe săptămână și 8,0% au fost transferați la program de lucru parțial.  

Astăzi, 1 aprilie 2019, este pus în aplicare Formularul IRM 19, Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (în continuare Forma IRM 19), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 33 din 18 februarie 2019, fiind operate modificări la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017. Dat fiind faptul că Forma IRM 19 substituie formularul DSA 19, precum şi informaţia din tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC 18, modul de completare a acestuia este similar modului de completare a formularelor menţionate. În continuare vom atenţiona asupra principalelor aspecte ce ţin de completarea corectă a Formei IRM 19.

La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei acţiuni ilegale, precum şi compensaţiile pagubelor morale, se consideră surse de venit impozabile? În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotărârii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.

Este în drept angajatul întreprinderii să beneficieze de scutirea personală a soției, în condițiile în care aceasta, înainte de a pleca în concediu de îngrijire a copilului, a fost angajata unui rezident al parcului pentru tehnologia informației?

     Calcularea termenului de păstrare a dosarelor definitivate în lucrările de secretariat în anul 2020 începe de la 1 ianuarie 2021 deoarece calcularea termenului de păstrare a documentelor-tip se face începînd cu 1 ianuarie al anului ce urmează după anul definitivării documentelor în lucrările de secretariat. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare începînd cu data de 05.08.2016 cu privire la termenele de păstrare a documentelor legate de raporturile de muncă dintre salariat şi angajator. În note sînt prevăzute termene de păstrare a unor categorii de documente specifice, ţinîndu-se cont de conţinutul, autorul, timpul şi locul elaborării documentelor.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Adoptarea Legii nr. 178 cu privire la modificarea unor acte legislative din 26 iulie 2018 (publicată în MO nr. 309-320 din 17.08.2018) şi Legii nr. 191 pentru modificarea unor acte legislative din 27 iulie 2018 (publicată în MO nr. 321-332 din 24.08.2018), începând cu 1 octombrie 2018, a condiţionat introducerea unor modificări la declararea contribuţiilor de asigurări sociale. În articolele precedente (autor — Clara Sorocean (red)) au fost expuse descrierile atât ale codurilor categoriilor persoanelor asigurate cu care a fost completat Clasificatorul, cât şi modificările care au survenit în tabelul nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 şi în Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acesteia.

Persoana fizică a fost angajată prin contract individual de muncă la 1 martie 2018, iar la 15 septembrie 2018 a suferit un accident de muncă. Angajatul a prezentat un certificat medical pentru 45 zile calendaristice. La data producerii riscului asigurat, stagiul de cotizare a persoanei a constituit doar 6 luni. Are persoana dată dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul asigurat este mai mic de 9 luni, în ce mărime şi pentru care perioadă poate fi achitată indemnizaţia respectivă?

În conformitate cu prevederile art.33 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală anuală, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul menționat.  

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), cu modifcările și completările ulterioare, reglementează la art. 43 condițiile referitoare la impozite, aspectele de mediu și la protecția muncii. Astfel, potrivit alin. (1) din articolul menționat, autoritatea contractantă va indica în caietul de sarcini organismele de la care ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la impozite, la protecţia mediului, privind dispoziţiile referitoare la protecţia muncii și la condiţiile de muncă în RM, care vor fi aplicate lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate în decursul perioadei de executare a

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Prin Ordinul preşedintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 118-A din 04.09.2018 a fost aprobat Clasificatorul motivelor eliberării din câmpul muncii (Clasificator), care a fost publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 347-357 din 14.09.2018.

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare