Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor financiare provenite din rambursarea creditelor tehnice alocate de la bugetul de stat în anii 2004 – 2009 (Regulament). Amintim că, acesta prevede transmiterea în gestionare a mijloacelor financiare alocate în perioada indicate pentru crearea staţiunilor tehnologice de maşini şi a mijloacelor provenite din rambursarea creditelor tehnice, iar Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” a obținut posibilitatea de a comercializa în rate producătorilor tehnică agricolă de producție autohtonă.

 Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

De la lansarea Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost procurate 4235 locuințe. Alte 18 cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,12 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,06 miliarde lei. Totodată, 23 de garanții au fost stinse pe motivul rambursării anticipate a creditului.

Vicepremierul Serghei Pușcuța a avut astăzi o întrevedere cu Excelența Sa, Ambasadorul Republicii Belarus, Serghei Ciciuc. Cei doi oficiali au discutat despre situația social-economică a țării, dinamica relațiilor bilaterale, precum și despre posibilitatea implementării unor proiecte importante în domenii-cheie pentru Republica Moldova.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după doi ani de evoluție ascendentă înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Aceste date au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborată de MEI este menționat că diminuarea ponderii creditelor neperformante datorează faptului că băncile au aplicat în ultima perioadă de timp unele proceduri noi, cum ar fi separarea activelor „bune” de cele „rele” etc., care au adus la reducerea stocului acestora.

Criza COVID-19 a avut deja un impact major asupra activității economice din întreaga lume, fiind încă în desfășurare. În special, IMM-urile se confruntă cu o reducere dramatică și bruscă a cererii și a veniturilor, fapt ce afectează grav capacitatea acestora de a funcționa sau cauzează lipsuri de lichidități, spre deosebire de companiile mai mari care au, în general, acces mai bun la credite, se spune în publicaţia „Consiliere juridică de urgenţă pentru IMM-uri” ce cuprinde îndrumări practice necesare pentru identificarea celui mai bun curs de acțiune în circumstanțe de pericol financiar și incertitudine comercială produse de criza Covid-19.

Intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul insolvabil, conform prevederilor Legii nr. 149 nu reprezintă un impediment pentru realizarea funcției de garantare a executării corespunzătoare a obligației prin intermediul dreptului de gaj și de ipotecă. Bunurile masei debitoare grevate cu garanțiile menționate (de gaj și de ipotecă) sunt menite să satisfacă cu prioritate creanțele creditorilor gajiști și ipotecari. Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.149, prin noțiunea de creditori garantaţi se înțelege clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sunt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea.

Ieri, 22 martie, a demarat Săptămâna Internațională de Educație Financiară (Global Money Week) în Republica Moldova cu genericul „Dă sens banilor”. La evenimentul promovat de mai mulți ani de Banca Națională a Moldovei (BNM), în calitate de coordonator național al procesului de educație financiară, au aderat autorități, instituții și asociații cu diverse profiluri de activitate. „Educația financiară reflectă un interes public și derularea acestui proces la diferite niveluri și pentru diverse grupuri-țintă, cu implicarea autorităților, dar și a societății civile vine să confirme o realitate a lumii moderne în continuă și rapidă schimbare”, a menționat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în deschiderea evenimentului.

Deja 102 tineri din 26 de raioane ale țării au beneficiat de susținere financiară în cadrul Programului Facilitatea de Creditare a Tinerilor. Suma totală a creditelor acordate prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante în cadrul programului este de 66,5 mil. lei, anunță Ministerul Finanțelor. Mijloacele bănești au fost investite în procurarea tehnicii agricole, echipamentelor pentru sisteme de irigare de scară mică, îngrășămintelor minerale, utilarea camerelor frigorifice, sere, material săditor, semințe, conectare la rețele electrice și apeduct, utilaje de fabricare a mobilei. Programul a fost lansat cu scopul promovării și încurajării tinerilor antreprenori, creării locurilor de muncă noi prin reducerea dobânzilor la creditele noi contractate prin băncile comerciale. Astfel, rata dobânzii la creditele acordate tinerilor participanţi ai Programului este redusă cu cel puțin 2% în raport cu rata dobânzii de referință anuală.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 143 alin. (6) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012). Conform prevederilor acestei norme, o creanță acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilității/lichidator în tabelul definitiv al creanțelor se consideră validată dacă, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de ședința de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestația ridicată a fost înlăturată. Contestația debitorului nu se opune validării creanței.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

În ianuarie-iunie 2020, volumul investițiilor în active imobilizate s-a diminuat cu 14,9%, însumând 7,9 mld. lei. Au scăzut esențial investițiile finanțate din sursele proprii ale agenților economici, bugetul public național, credite interne și surse străine: - surse proprii ale agenților economici – cu 11,2% (valoarea 5,9 mld. lei, contribuția -7,2 p.p.) - bugetul de stat – cu 58,1% (valoarea 2,6 mld. lei, contribuția -3,9 p.p.) - bugetele unităților administrativ-teritoriale – cu 43,5% (valoarea 3,1 mld. lei, contribuția -2,5 p.p.); - credite interne –  cu 23,3% (valoarea 7 mld. lei, contribuția -2,3 p.p.) - surse străine – cu 33,5% (valoarea 4 mld. lei, contribuția -2,0 p.p.).

 Potrivit art. 2 din Legea privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020, beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor sunt producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale care au contractat credite bancare, indiferent de data contractării acestora.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ