Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2025, elaborat și înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor, propune majorarea cu 10% a scutirilor acordate persoanelor fizice în vederea atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și pentru a asigura susținerea familiilor cu copii.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) în comun cu Ministerul Sănătății au elaborat Regulamentul privind procedura de restituire a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală achitate în sumă fixă pentru anul 2023 (Regulament), proiectul căruia a fost discutat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor generali de stat.

Poate agentul economic să emită factura fiscală cu suma penalităților calculate la încălcarea condițiilor contractuale? Ce trebuie să întreprindă agentul economic în cazul în care au fost emise astfel de facturi? Urmează a fi sancționat agentul economic în cazul emiterii unei astfel de facturi?

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Entitatea, din cauza situației pandemice dificile în anul 2020, la concedierea persoanei fizice nu a achitat salariul pentru trei luni. La calcularea și achitarea salariului restant în anul 2021, va avea dreptul întreprinderea să acorde scutirile neutilizate în anul precedent? Potrivit pct. 46 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile

Ținând cont de modificările operate în Codul fiscal pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul modificărilor în patru ordine și un Regulament, toate documentele reglementând prezentarea dărilor de seamă cu privire la impozitul pe venit.    Lista categoriilor contribuabililor ce vor prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale ONG17 va fi suplinită cu categoria B1 – Instituții private. Această completare este propusă în Ordinul nr.8/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

În conformitate cu prevederile art.42 alin.(1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar.

În conformitate cu prevederile pct. 84 din Standardul Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale” (SNC INC) entitatea actualizează (ajustează) provizioanele constituite pentru lichidarea excavațiilor și refacerea terenurilor ocupate cu mijloace fixe la fel ca și alte provizioane cum prescrie SNC „Capital propriu și datorii” (SNC CPD), pct. 87 la fiecare dată a întocmirii bilanțului, dacă există argumentele necesare pentru ajustare. Această regulă impune entitatea să aducă provizioanele anterior constituite în concordanță cu mărimea costurilor de lichidare a excavațiilor și refacere a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe existente la data ajustării.  Ajustarea provizioanelor poate fi în direcția majorării sau micșorării acestora.

Determinarea corectă a valorii în vamă este un element esențial în procesul de import. O valoare incorect determinată poate conduce la sancțiuni, costuri suplimentare și riscuri reputaționale pentru operatorii economici. Tocmai din acest considerent

Regulamentul privind modul de compensare a diferenței de preț la energia electrică pentru întreprinderile care desfășoară activitate principală în anumite domenii (Regulament), publicat în Monitorul oficial la data de 1 februarie curent, stabilește mecanismul de compensare în mărime de 50% din diferența de preț (fără TVA), în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea energiei electrice, pentru o perioadă ce nu va depăși 3 luni (ianuarie-martie 2025), în limita bugetului disponibil.

Pentru personalul medical, inclusiv care deține funcții publice cu statut special, din instituțiile medicale, din Centrul de Medicină Legală și din instituțiile de asistență socială,

În ultima perioadă de timp, pentru companiile IT din Republica Moldova, tot mai atractiv devine procesul de elaborare a aplicațiilor în scopul plasării acestora pe platformele Google Play și App Store. Această modalitate de comercializare a produselor/serviciilor IT (aplicațiile IT) diferă esențial de

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Prin prezentul articol, vom analiza normele privind prețurile de transfer, conform legislației naționale, ținând cont de prevederile Legii nr. 256/2022, prin care acestea au fost introduse, precum și de modificările operate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

Serviciul Fiscal de Stat admite recepționarea, începând cu data de 1 mai 2024, a cererilor privind restituirea sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova pentru perioada 2023. Cererea depusă anterior termenului stabilit se examinează

Principiul care a stat la baza apariției și funcționării legislației prețurilor de transfer este principiul lungimii brațului ce reprezintă un standard internațional al OECD, care prevede că în cazul în care condițiile în relațiile comerciale sau financiare între persoanele afiliate sunt diferite de cele între

(Continuare. Partea I în nr. 7 (62), partea II în nr. 8 (63) 2020)) Determinarea rezultatului fiscal la ieșirea mijloacelor fixe Potrivit pct. 31 din SNC „INC” imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc., lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.

 În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.