Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2018 au fost aprobate Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, documentul fiind publicat în MO al RM, nr. 6-12 din 11 ianuarie 2019. Pentru ca utilizatorul să înțeleagă logica acestui act, oferim o scurtă retrospectivă a reglementărilor din domeniu.

Modul de ţinere a contabilităţii şi de aplicare a standardelor de contabilitate stabilește că persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi birourile înfiinţate de acestea ţin contabilitatea în partidă simplă în baza contabilităţii de casă, fără întocmirea situaţiilor financiare, conform indicaţiilor metodice aprobate de către Ministerul Finanţelor. Notarii, avocații, executorii judecătorești, mediatorii și administratorii autorizați mai au un șir de întrebări cu privire la ținerea contabilității. La întrebările Dumneavoastră, noi avem răspunsuri.

Conform art. 1628 alin. (2) din Codul civil (CC), fidejusiunea este obligația garantului (fidejusorul) asumată în folosul unui creditor cu scopul de a garanta obligația pe care debitorul o datorează creditorului (obligația garantată) şi care apare şi devine scadentă doar dacă apare şi devine scadentă obligația garantată.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că pe data de 15 ianuarie 2019 expiră termenul-limită de prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidența nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale (Forma CAS18-AN) pentru anul 2018. În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, forma CAS18-AN se prezintă de către persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă în modul stabilit de lege, indiferent de forma juridică de organizare, şi nu au persoane angajate prin contract individual de muncă:

Arhiva Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care o persoană juridică efectuează plăți în folosul persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul juridic? În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă

Statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală se va acorda de către asigurător în baza informației aferente raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, prezentată de angajatori Serviciului Fiscal de Stat potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanțelor. În Monitorul Oficial de astăzi, 22 februarie, a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr. 13 din 15 februarie 2019 pentru modificarea unor acte legislative, ce conține modificări și în Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Cum se calculează dobânda de întârziere în caz de reţinere din vina angajatorului a plăţilor datorate salariatului?

În conformitate cu prevederile statuate de art. de art. 1324 pct. 8) din Codul fiscal (CF), una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat (SFS) este executarea silită a restanțelor și altor plăți neachitate în termen la Bugetul public național (BPN.

Începând cu 1 ianuarie 2019, persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției vor ține contabilitatea în baza unor noi indicații metodice. Ministerul Finanțelor a propus spre consultare proiectul ”Indicaţiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției”. Actul normativ cuprinde prevederi referitor la regulile de ținere a contabilității, documentarea operațiunilor economice, contabilitatea veniturilor și cheltuielilor, a proprietății pentru care se calculează amortizarea, contabilitatea stocurilor, numerarului, inventarierea patrimoniului și rapoartele persoanei fizice.

Potrivit Codului de executare, executorul judecătoresc are dreptul la remunerarea lucrului său şi la rambursarea cheltuielilor legate de activitatea sa. Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare sunt achitate în avans, în temeiul unui borderou întocmit de executorul judecătoresc, de către creditor sau de persoana care solicită efectuarea acţiunilor respective.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

Conform art. 3 Cod penal, nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârşirea unei infracțiuni și nici supus unei pedepse penale decât în baza unei hotărâri a instanţei de judecată, care aplică faţă de persoanele vinovate sancţiunile de drept ce reprezintă consecințele încălcării normelor penale (detenţie, amendă etc.). Cu toate acestea, există unele circumstanţe prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală (în continuare — CPP) în care instanța pronunţă o hotărâre nouă, prin care dispune încetarea procesului penal, spre exemplu, în legătură cu expirarea termenului de prescripţie.

Întreprinderea a luat în locațiune un bun imobil şi un mijloc de transport de la o persoană fizică, fără să achite conform termenului specificat în contract plata pentru locațiune. Persoana fizică s-a adresat în instanța de judecată şi, ca urmare, a fost emisă o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus încasarea de la întreprindere în favoarea persoanei fizice a datoriilor privind plata de locațiune atât pentru bunul imobil, cât şi pentru mijlocul de transport.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite niște reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018 inclusiv.

În cazul înregistrării de către notar a contractului de vânzare-cumpărare a unui bun imobil, când apare obligația notarului de a prezenta Serviciului Fiscal de Stat informația prevăzută la art. 22611 din Codul fiscal și ce sumă va fi indicată – valoarea tranzacției sau valoarea estimată a bunului imobiliar?

În conformitate cu art. 259 din Codul civil, termenul se instituie prin lege, hotărâre judecătorească sau prin acordul părţilor și, indiferent de temeiul apariţiei, termenul se calculează după regulile stipulate în Titlul IV din Codul civil. Concomitent, termenele de achitare a obligațiilor fiscale sunt stipulate expres în Codul fiscal (CF).

Baza normativă de reglementare privind administrarea activelor și pasivelor contribuabilului decedat se conține în Codul civil, Regulamentul cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin HG nr. 972 din 11.09.2001 (în continuare – Regulament), precum și în Codul fiscal (CF.)

Reamintim că Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Particularitățile calculării și achitării contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În continuare ne referim la plătitorii specificați la pct. 7-10 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Astfel, persoanele fizice (pct. 7) – întreprinzători individuali, notari, executori judecătoreşti, avocaţi, administratorii autorizaţi, persoane fizice