Mai puţin de jumătate din prescripţiile Curţii de Conturi ajung să fie executate de către instituţiile de stat. Experţii explică această stare de lucruri prin iresponsabilitatea multor funcţionari. Ca urmare, bugetul de stat este prejudiciat anual cu sute de milioane de lei. Foarte puţine instituţii de stat ţin cont de recomandările Curţii de Conturi.

La una din ultimile ședințe din sesiunea de primăvară-vară Parlamentul a operat amendamente la Codul vamal și Legea cu privire la introducerea și scoaterea mărfurilor pe teritoriul Moldovei de persoanele fizice, care prevăd că automobilele cu numere străine nu vor mai fi obligate să părăsească teritoriul Republicii Moldova peste 180 de zile după intrare, cum prevedea legislația anterior, ci se vor putea afla în țară o perioadă de 12 luni, fără achitarea accizelor și a texelor vamale.

Ministerul Justiției a remis Guvernului spre aprobare un proiect de lege care urmărește să eficientizeze actuala legislație în domeniul prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului și să elimine actualele lacune legislative. Proiectul a fost elaborat la inițiativa și în cooperare cu Centrul Naţional Anticorupţie și aduce amendamente la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spalării banilor și finanțării terorismului și la Legea contenciosului administrativ.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

Pierderea sau furtul datelor confidenţiale, denaturarea sau distrugerea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de securitate cu care se confruntă atît companiile comerciale, cît şi structurile statale. De la expunerea accidentală a unor date despre angajaţi/clienţi, date financiare, planuri de dezvoltare, informaţii despre produse, la furtul planificat prin breşe în securitatea reţelelor – toate pot avea efecte devastatoare asupra subiecţilor implicaţi, atît persoane fizice, cît şi juridice.

Implementarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2014-2016 va costa statul circa 35 de milioane de lei. Planul de acţiuni în acest sens a fost aprobat astăzi de Guvern, comunică MOLDPRES. Planul prevede instruirea specialiştilor din agricultură, elaborarea hărţilor digitale care să includă principalele forme de degradare a solurilor, defrişarea plantaţiilor multianuale degradate, curăţarea albiei rîurilor mici, efectuarea monitoringului solurilor irigate.

Ecosistemul monedei virtuale bitcoin lumea în două tabere. Pe de-o parte, susţinătorii monedei o văd ca pe o salvare de la economica centralizată, dar unii economişti nici nu acceptă statutul de monedă, mai ales din cauza instabilităţii. Ultima voce care a vorbit despre Bitcoin este Nouriel Roubini, supranumit profetul crizei financiare. Economistul nu crede în bitcoin şi viitorul acestuia pe piaţă. Într-o serie de postări publice pe Twitter, Roubini a explicat de ce crede acest lucru. Roubini compară economia bitcoin cu o schemă piramidală Ponzi.

În conformitate cu prevederile pct. 9 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 3 din 15 aprilie 2013 Privind modificarea şi completarea Hotărîrii explicative Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei, ce reglementează asigurarea acţiunii la judecarea cauzelor civile nr. 32 din 24 octombrie 2003, Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2003, nr. 12, pag. 6 ,,Se atenţionează că, în situaţia în care partea a contestat în judecată decizia organului fiscal, aplicată potrivit art. 134 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal (suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului), instanţa nu va fi în drept să aplice în calitate de măsură de asigurare a acţiunii suspendarea acestui act de suspendare, întrucît măsura de asigurare va corespunde cu însăşi obiectul acţiunii şi, aplicînd-o, instanţa se va pronunţa şi asupra fondului cauzei înainte de examinarea acestuia”, se explică instanţelor de judecată că, în cazul contestării măsurii de asigurare suspendarea operaţiunilor la conturile bancare a contribuabilului, aplicată de către organul fiscal, instanţa de judecată nu va fi în drept să suspende acţiunea dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare drept măsură de asigurare, pînă la examinarea fondului cauzei.

Agenţii economici din Republica Moldova vor putea participa la achiziţiile publice organizate în ţările Uniunii Europene, după semnarea Acordului de Asociere. Textul documentului, parafat la Vilnius în toamna anului trecut, mai prevede crearea unei autorităţi independente care să examineze plângerile în domeniul achiziţiilor publice şi ajustarea legislaţiei în domeniu la standardele europene.

Achitarea salariului ”în plic”, inclusiv utilizarea muncii ”la negru”, reprezintă una din modalităţile de eschivare a agenţilor economici de la declararea şi plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat. Depistarea, sancţionarea, precum şi preîntâmpinarea fenomenului respectiv este printre obiectivele principale ale SFS, fiind întreprinse acţiuni permanente de verificare a contribuabililor cu risc sporit.

Decizia Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012 mun. Chişinău (dosarul nr. 3r-1546/12) La 13 mai 2010 cetățeanul Z. L. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul Fiscal de Stat pe U.T.A. Găgăuzia, Biroul Fiscal or. Ceadîr-Lunga cu privire la anularea deciziilor nr. 1216 din 15.12.2009, nr. 1267 din 22.12.2009, nr. 117 din 12.02.2010, emise de către Biroul Fiscal pe or. Ceadîr-Lunga. În motivarea cererii reclamanta a indicat că, IFS pe Găgăuzia or. Ceadîr-Lunga, la 24.11.2009, a efectuat un control tematic cu privire la chestiunea respectării legislaţiei fiscale în partea prezentării declaraţiei de către persoana fizică, privind impozitul pe venit pe anul 2007. Invocă reclamanta că controlul dat a fost efectuat în lipsa ei și după aproape 20 de luni de la depunerea declaraţiei la 31.03.2008, contrar prevederilor Codului fiscal, deoarece controlul în birou trebuie să se efectueze în termen de 3 luni după depunerea de către persoane fizice a declaraţiei cu privire la venituri.

De la 1 ianuarie 2014, cota TVA la zahăr și produsele agricole a fost micșorată de la 20% pînă la 8%, transmite NOI.md. Aceste prevederi se conțin în politica bugetar-fiscală pe 2014, aprobată de Parlament.

Fiscul din România ameninţă că ia maşinile, casele și apartamentele patronilor de firme cu datorii, prin atragerea răspunderii solidare. Pot fi anulate contracte de vânzare a activelor şi urmărite chiar şi rudele care primesc bunuri din patrimoniul firmei actionarilor. Atragerea răspunderii solidare este noua metodă a Fiscului de a ajunge să execute silit bunurile personale ale administratorilor de firme şi ale asociaţilor acelor entităţi economice care au ajuns la datorii uriaşe către bugetul de stat, dar ei ca indivizi prosperă.

Actele juridice ale debitorului pot fi contestate în instanţa de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 104 al Legii insolvabilităţii (în continuare – Legea), are loc contestarea actelor juridice ale debitorului, şi anume, pe tot parcursul perioadei de observaţie a procedurii de insolvabilitate, a procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare, administratorul/lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni, în vederea anulării următoarelor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului:

Salariaţii concediaţi nu vor mai plăti impozite din indemnizaţiile de concediere pe care le primesc în următoarele trei luni după disponibilizare. Un proiect de lege în acest sens a fost votat vineri în plenul Parlamentului. Autorii proiectului spun că au elaborat acest proiect de lege pentru a asigura echitate socială întrucât la calcularea pensiei persoanelor concediate sumele respective nu sunt incluse deşi impozitele pe venit, contribuţiile de asigurări sociale şi primele de asigurări sociale le erau oprite din indemnizaţiile de concediere.

Reglementările legale specifice procedurii falimentului sunt prevăzute în Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 2 al Legii, procedură a falimentului – procedură de insolvabilitate concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului.

În conformitate cu art. 624 din Codul civil, clauza penală (penalitate) reprezintă o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudicial, stipulînd că debitorul, în cazul neexcecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. De asemenea, este necesar de a menţiona că sursele de venit impozabile sunt specificate de art. 18 din Codul fiscal. Potrivit lit. n) din articolul menţionat, veniturile obţinute ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, reprezintă sursă de venit impozabilă.

Factorul principal în fenomenul insolvabilității este responsabilitatea față de creditori. Interesele tuturor creditorilor în procesul de insolvabilitate sunt reprezentate de Adunarea creditorilor, precum și de Comitetul creditorilor.

Efectele generale intentării procedurii de insolvabilitate sunt prevăzute de Capitolul III al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 74 alin. (1) al Legii, prin hotărîre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilităţii/lichidatorului. La rîndul său, art. 74 alin. (2) al Legii prevede că orice act de dispoziţie al debitorului asupra unui bun din masa debitoare efectuat după intentarea procedurii de insolvabilitate este nul.

*Discursul la a doua Conferință Științifică Internațională dedicată sărbătorii naționale Ziua Profesională a Contabilului. Stimați colegi, Este cunoscut faptul, că foarte des statul, atît prin intermediul unor declarații ale guvernanţilor, cît și prin intermediul unor acte normative și legislative, îşi propune îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, dorindu-şi să acorde cît mai mult sprijin și condiții egale între toţi participanţii antrenați în activitatea de întreprinzător.