Vineri, 5 februarie 2021, au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor nr.18 din 1 februarie 2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.76 din 16 iunie 2020, documentul fiind publicat în MO al RM.   Amintim, în urma modificărilor operate în Legea nr.60/2020  prin Legea nr.257/2020 pentru modificarea și abrogarea unor acte normative, au fost operate modificări în partea ce ține Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale.

În cazul în care persoana fizică a fost angajată în cadrul agentului economic rezident al parcului pentru tehnologii informaționale pe parcursul lunii decembrie a anului 2018, iar salariul i-a fost achitat în ianuarie 2019 (în decembrie nefiindu-i efectuate careva plăți salariale), acest angajat se va lua în considerație la determinarea sumei minime a impozitului unic pentru luna decembrie a anului 2018?

Entitatea B SRL, în perioada anilor 2015-2016, a fost subiect al impunerii cu impozitul pe venit în modul general stabilit și a suportat pierderi fiscale în mărime de 60 000 lei și 25 000 lei, respectiv. În anul 2017 entitatea devine subiect al impunerii cu IVAO, iar pe parcursul anului 2018 din nou devine subiect al impunerii cu impozitul pe venit pe principii generale, obținând venit impozabil în mărime de 80 000 lei. Urmează a se stabili dacă, în asemenea situație, entitatea B SRL are dreptul să reporteze pierderile fiscale din perioada anilor 2015-2016?

Întreprinderea „X” are ca gen activitate producerea uleiului de floarea soarelui, care ulterior se comercializează agenților economici de pe teritoriul Republicii Moldova.  Alte activități întreprinderea „X” nu desfășoară. Având în vedere acest fapt, este obligată întreprinderea„X”să depună în adresa autorităţilor administraţiei publice locale Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ? Respectiv, are sau nu calitatea de subiect al impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, conform prevederilor Titlului VII al Codului fiscal?

(29.2.4.17) Cum se va determina baza valorică a bunului imobil (apartament, casă de locuit) procurat de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, în cazul înstrăinării lui după renovare, reparație, îmbunătățire? (29.2.6.3) Care este modul de impozitare a sumei ajutorului acordat persoanelor fizice de către asociaţiile obşteşti?

În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

Nerespectarea prevederilor și a măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, precum și a măsurilor de sănătate publică stabilite de autoritățile competente se va sancționa cu amendă de la 40 la 100 UC aplicată persoanei fizice. În cazul persoanei juridice, amenda pentru aceleași încălcări va varia între 200 și 700 UC.   Aceasta prevede noua redacție a alin. (1) din art. 761 din Codul contravențional ce a intrat în vigoare, Legea nr.201 pentru modificarea unor acte normative fiind publicată în „Monitorul oficial” marți, 8 decembrie 2020.

Ministerul Economiei și Infrastructurii, în contextul redresării economiei Moldovei afectate de pandemie, vine cu propuneri, una dintre care ține de majorarea, până la 1 mld. lei, a plafonului Fondului de garantare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (ÎMM) administrat de ODIMM. Propunerile de măsuri economice în contextul COVID-19 elaborate de MEI vor facilita accesul ÎMM la resurse financiare pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie, susțin autorii documentului.   În opinia experților, accesul limitat la resursele creditare pot accentua impactul crizei pandemice, transformând deficitul temporar de lichiditate în falimente în lanț.

 Conducerea întreprinderii, în legătură cu situația financiară complicată a unor foști angajați, a luat decizia de a dona către 5 persoane fizice – foști angajați a câte 4000 lei. Care este regimul fiscal al donațiilor respective și cum se reflectă acestea în dările de seamă fiscale aferente impozitului pe venit, inclusiv în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice (forma VEN12)?  Pentru a aprecia regimul fiscal aplicabil în cazul examinat urmează de condus de prevederile art. 20 lit. i), art. 21 alin. (4) şi art. 901 alin. (31) din CF.

Serviciul Fiscal de Stat asigură monitorizarea segmentelor economiei republicii cu un risc înalt de neconformare fiscală. Acțiunile autorității au drept scop și informarea contribuabililor despre prevederile legislației în vigoare ce vor contribui, în consecință, la prevenirea cazurilor de neonorare a obligațiilor fiscale.   În cazul în care contribuabilul refuză conformarea voluntară, în temeiul prevederilor legislației în vigoare, sunt aplicate măsuri de conformare forțată.

Entitatea C SRL, potrivit prevederilor art. 541 alin. (3) din CF, poate alege regimul fiscal privind impozitul pe venit. Ce regim fiscal este obligată să aplice entitatea C SRL în cazul în care regimul nu este specificat în politica de contabilitate? În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) și (3) din CF, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărănești (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum și agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri și management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vânzări.

În cazul reducerii temporare a activității cauzată de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, angajatorul poate stabili în mod unilateral timpul de muncă parțial, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității.   Autoritățile au elaborat un proiect de lege ce prevede completarea Codului muncii cu un articol ce va reglementa stabilirea timpului parțial de muncă de către angajator. Documentul este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 17 septembrie curent.

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituționale prevederile legislației în vigoare ce stabileau că nu se stabilesc pensii militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (în continuare –militari), şi nici familiilor acestora care au plecat în străinătate pentru domiciliere permanent, iar prestațiile stabilite acestor persoane înainte de a pleca în străinătate pentru domiciliere permanentă li se plăteau anticipat pe 6 luni, începînd cu luna următoare celei în care beneficiarul a fost scos din evidenţă în localitatea de domiciliu, cu sistarea pensiei pe toată perioada aflării pensionarului peste hotare. Astfel, plata prestației este condiționată de locul de trai al pensionarului.  

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. Totodată, art. 111 alin. (1) lit. e) liniuța a treia din CF stabilește că locul prestării serviciilor consultanţilor, birourilor de consultanţă, contabililor este sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului serviciilor.     

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie curent, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr.149/2012, inclusiv în partea ce ține de regimul creditorilor garantați. Astfel, a fost introdusă o nouă categorie de creditor garantat, și anume cea de vânzător, care este garantat cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietății), dacă vânzătorul nu a exercitat dreptul de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare. Concomitent, urmează a fi evidențiate și modificările operate pentru situația creditorilor care au încheiat contracte de investiție în construcția locuinței.

  În conformitate cu prevederile pct.40 din Regulamentul privind evidența şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.704/2019, în cazul în care în categoria de proprietate sînt reflectate mijloace fixe constatate conform art.26 alin.(3) din Codul fiscal nr.1163/1997 (în vigoare la finele perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de tranziție), precum și autoturisme incluse în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b) din Codul fiscal nr.1163/1997 (în vigoare la finele perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de tranziție), acestea urmează a fi excluse din categorie, cu baza valorică determinată separat pentru fiecare mijloc fix respectiv. 

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

Astăzi, 23 aprilie 2021, în MO este publicat Ordinul nr. 219 din 20 aprilie 2021 al Serviciului Fiscal de Stat ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale pentru achitarea impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii” (în continuare – Regulament), prin care a fost aprobat formularul Cererii privind prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale (Forma  PTDA-2021).

În Monitorul Oficial din 26 martie 2021 a fost publicat Ordinul nr.140 al Serviciului Fiscal de Stat  din 16 martie 2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”. Documentul a fost elaborat urmare a modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, prin care a fost abrogat alin.(1) al art.34 din CF, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț).