Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării sau sub altă formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vândută acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza valorică  a proprietății obținute de acționari persoane fizice este prețul de piață respectiv.   Totodată, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar maxim de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.  

Este oare atribuit la date cu caracter personal numărul licenței persoanei  fizice care desfășoară activitate profesională?   Prin decizia nr. 77 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (în continuare – CNPDCP) din 30 martie 2018 a fost dispusă constatarea încălcării de către secretarul Colegiului Disciplinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (UNEJ) a Republicii Moldova a prevederilor1 legislației pe cazul publicării pe pagina oficială web a  UNEJ (www.unej.md) a unei decizii în versiunea ce nu a fost depersonalizată.

Acțiunile suplimentare ce au ca scop facilitarea implementării Legii 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj, precum și sporirea calității serviciilor și măsurilor de ocupare a forței de muncă prestate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în vederea aplicării noilor prevederi adoptate prin Legea nr.137/2020 au fost examinate  în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător pe lângă Ministerul Economiei și Infrastructurii.  

Astăzi, 24 septembrie curent, Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat un seminar on-line pentru producătorii agricoli aferent subvenționării dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020. La webinar au participat circa 100 de reprezentanți din domeniu. Directorul SFS, Ludmila Botnari, a menționat la începutul evenimentului deschiderea autorității pe care o conduce față de contribuabilii din domeniul agricol, subliniind că astfel de reuniuni sunt binevenite pentru ambele părți.

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(5) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare Lege), baza impozabilă pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8 din Lege, constituie valoarea facturată a acestora (valoarea din invoice).

Legea cadastrului bunurilor imobile va fi completată cu un articol ce reglementează particularitățile corectării erorilor comise în procesul transmiterii în proprietate a terenurilor. Parlamentul a votat săptămâna trecută în lectură finală un proiect de lege în acest sens.

Aplicarea prevederilor Regulamentului cu privire la achizițiile publice necesare pentru prevenirea și controlul infecției cu COVID-19 se extinde la decizia Guvernului. Guvernul a aprobat proiectul hotărârii privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achizițiile publice necesare pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19.

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) în versiune nouă se va prezenta de către contribuabili începând cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2021, prevede Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 73 din 15 februarie 2021 cu privire la abrogarea Ordinului SFS nr. 315 din 25.06.2020 și aprobarea formularului tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) în versiune nouă, care a intrat în vigoare după publicarea în „Monitorul oficial” de vineri, 26 februarie.   Instrucțiunea de completare stabilește că Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17)

(40.3.18) Depășirea aferent cărei perioade participă la determinarea sumei TVA pasibile rambursării în cazul în care subiectul impozabil solicită rambursarea TVA pentru mai multe perioade fiscale din perioada Programului de rambursare?

În conformitate cu prevederile art.9 alin.(2) lit.a) al din Legea nr.60/2020 la aprecierea sumei TVA spre rambursare participă suma TVA spre deducere în perioada ulterioară, înregistrată pentru ultima perioadă fiscală privind TVA.

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021 votată de Parlament ieri, 16 decembrie 2020, în lectură finală, prevede uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor, cota standard fiind stabilită de 12%.   Astfel, conform modificărilor la art. 901 CF, din 1 ianuarie 2021 persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal (CF) vor reține un impozit în mărime de 12% (față de 10% în anul 2020) din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Persoana ce reprezintă interesele statului în societatea comercială va purta răspundere pentru prejudiciile cauzate societății comerciale cu capital public sau public-privat, rezultate din deciziile adoptate cu abateri de la legislație şi statutul societății în conformitate cu legislația muncii, civilă, contravențională și penală. Totodată, reprezentantul statului va fi eliberat de răspundere patrimonială sau de altă răspundere pentru adoptarea deciziilor care au cauzat prejudicii societăţii comerciale în cazul în care a votat împotriva adoptării lor și în procesul-verbal al şedinţei a fost fixat dezacordul, sau a înaintat o opinie separată, sau dacă a votat conform documentelor sau indicațiilor scrise ale autorității abilitate, a căror autenticitate nu a putut fi pusă la îndoială.

Conform art. 4 lit. h) al Legii nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior, reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ include stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă social (în continuare – produse sociale). Totodată, conform art. 20 alin. (6) al aceleiași Legi, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

Accesul persoanelor fizice la serviciile fiscale electronice poate fi obținut fără deplasarea și solicitarea conectării la servicii de la subdiviziunile SFS , fără prezentarea diverselor acte și semnarea acordului de conectare. Acesta se oferă în mod automatizat în momentul accesării și autentificării în cadrul sistemului Cabinetul personal al contribuabilului (CPC) prin intermediul sistemului guvernamental MPass, cu aplicarea semnăturii electronice.   Aici menționăm că persoanele fizice dispun de posibilitatea accesării și utilizării unui spectru larg de servicii fiscale electronice pe portalul https://sfs.md/ro, unele fiind cu acces liber, altele – prin intermediul sistemului CPC, în conformitate cu regulamentul de utilizare a acestora, aprobat prin Ordinul SFS nr. 125/2020.

Restricțiile teritoriale curente de activitate a asociațiilor obștești și cele ce se referă la anumite categorii de persoane, care în prezent nu pot fi fondatori, membri sau conducători în organizații necomerciale – funcționarii publici, persoanele ocrotite, nerezidenții și persoanele juridice, vor fi eliminate. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii cu privire la organizațiile necomerciale, care vine să substituie actuala lege a asociațiilor obștești.

Urmează oare a fi calculată amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe de către nerezidenţii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din Codul fiscal?   Art. 261 alin. (2) din Codul fiscal (CF) stabilește că mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Este necesară sau nu autorizarea instanţei de judecată în cazul pătrunderii forţate de către executorul judecătoresc în încăperile debitorului — persoană juridică în cazul asigurării acţiunii? Potrivit alin. (1) art. 29 din Constituţia RM, domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţământul acesteia. Alin. (2) al aceluiaşi articol indică că de la prevederile alin. (1) se poate deroga prin lege în următoarele situaţii: pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti.

Alocarea anuală a mijloacelor financiare pentru finanțarea proiectelor investiționale de îmbunătățiri funciare din Programul de îmbunătățiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025 vor fi realizate în limitele alocațiilor aprobate prin legea bugetară anuală, prevede Hotărârea Guvernului nr. 985 din 22.12.2020 (HG nr.985/2020) prin care a fost aprobat Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvenţiilor în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare (Regulament) publicată vineri, 29 ianuarie, în „Monitorul oficial”.  

Hotărârile Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, ale comisiilor la nivel de ramură şi la nivel teritorial se vor adopta prin consensul părţilor. La momentul actual deciziile pot fi adoptate şi cu 3/4 din voturile membrilor. Hotărârea cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 mai curent.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.