Modificările la Codul fiscal, operate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) vine cu intervenții esențiale și capitolul Accize, unele dinte care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2023, iar altele vor intra în vigoare din 1 aprilie curent. În continuare prezentăm principalele modificări, de care urmează să țină cont contribuabilii.

Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a publicat Dispoziția nr.2 din 25 februarie 2022.  Prezentăm unele măsuri stabilite prin această decizie. Prevederile Regulamentului de formare a preţurilor de comercializare a produselor social importante, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016 cu privire la preţurile de comercializare a produselor social importante, se vor aplica începând cu 1 martie 2022, suplimentar produselor social importante prevăzute în anexa nr.1 la Regulament, pentru următoarele produse:

 Conform art. 8 alin. 1) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuții de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său.     Potrivit prevederilor art. 83 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acționari ai fondurilor de investiţii), Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

La întreprindere sunt angajate două persoane prin cumul, iar fondatorul nu activează în cadrul acesteia. A fost calculată și achitată taxa pentru amenajarea teritoriului și, totodată, prezentată darea de seamă TL13 pe toate trimestrele anului 2018 doar pentru o persoană – fondatorul întreprinderii. Mai târziu, s-a constatat că, începând cu anul 2018, pentru fondator nu se mai calculează taxa pentru amenajarea teritoriului. Cum urmează a se proceda pentru a corecta situația?

Încasările la bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 5 luni ale anului curent 18 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 2,9 mld. lei sau cu 19,0 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

Conform art. 2873 din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe avere îl constituie bunurile imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), precum şi cotele-părți, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiții: valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane şi mai mult;suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult. În cazul în care obiectul impunerii constituie obiect al unui credit imobiliar (ipotecar) sau al unui contract de leasing financiar, baza impozabilă constituie diferența pozitivă formată dintre valoarea estimată a bunului imobiliar şi suma rămasă până la stingerea totală a creditului sau a obligațiilor contractului de leasing financiar.

Proiectele Contractelor model privind realizarea achizițiilor serviciilor de furnizare a gazelor naturale; de furnizare a energiei electrice; serviciilor de furnizare a energiei termice; de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare  au fost elaborate de către Ministerul Finanțelor și propuse pentru consultări publice.  

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

Conform art.6 alin.(10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale. Impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă sursa de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.

Aprobarea și implementarea Listei actelor necesare la vămuirea mărfurilor va exclude diferite interpretări ale normelor juridice respective atât de funcționarii vamali, cât şi de agenții economici, consideră autorii proiectului ordinului cu privire la aprobarea Listei.   Serviciul Vamal a inițiat consultarea publică a proiectului documentului, în care vor fi incluse actele necesare la vămuirea mărfurilor, ținând cont de particularităţile tranzacţiei şi ale destinației/regimului vamal solicitat, care la rândul său, confirmă oportunitatea solicitării/prezentării actelor către organele vamale la momentul perfectării declarațiilor vamale în detaliu.

Stocurile, în conformitate cu pct.  5 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) ,,Stocuri”, reprezintă active circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a 4) fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești.  

Apariția magazinelor online a generat o serie de probleme și întrebări de ordin fiscal, juridic și contabil. Deseori antreprenorul începător nu dispune de suficiente mijloace bănești pentru crearea unui internet-magazin în sensul larg al cuvântului și realizează comercializarea mărfurilor prin intermediul rețelelor sociale, adică pe platformele Facebook și Instagram. La fel, există agenți economici care dispun de pagini web simple sau de așa-numitele landing page-uri, prin intermediul cărora vând bunuri și servicii.   După cum afirmă Andrei Jizdan, autorul articolului „Magazin online # Facebook # Instagram # Landing Page” publicat în ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, 

Exporturile de mărfuri din Moldova s-au majorat în primele 10 luni ale anului curent comparativ cu indicatorii înregistrați în perioada corespunzătoare din anul 2020 cu 23,6% și au însumat $2,45 mld. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în perioada de referință exporturile de mărfuri autohtone au depășit $1,86 mld. (75,9% din total exporturi), fiind în creștere cu 22,8% față de ianuarie-octombrie 2020.   Totodată, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în lunile ianuarie-octombrie curent au atins $590,7 mil. (24,1% din total exporturi), fiind în creștere cu 26,3% în raport cu aceeași perioadă din 2020.

Unde urmează a fi impuse veniturile obţinute de rezidentul Republicii Moldova în urma producerii, de la locul de reşedinţă, a unui spot publicitar pentru un nerezident al Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, reprezintă venit impozabil. Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordat de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma prestării acestora urmează de a se impune pe principii generale.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Foaia de parcurs privind abilitarea economică a femeilor ce va avea ca obiectiv cheie promovarea antreprenoriatului feminin și asigurarea accesului egal la resurse, urmează a fi implementată și în țara noastră. Astăzi, în cadrul unui atelier de lucru privind integrarea incluziunii sociale și de gen în inițiativele Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, părțile interesate au fost invitate să vină cu propuneri în acest sens. Evenimentul a fost organizat cu suportul Un Women.   Astfel, pe parcursul lunii iulie membrii Consiliului Economic vor realiza un sondaj pentru a identifica problemele cu care se confruntă mediul de afaceri în procesul de incluziune economică a femeilor, iar luna august va fi definitivat un concept al foii de parcurs,

Proiectul modificărilor la Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (Legea nr. 200/2010), obiectivul căruia este facilitarea procedurii de acordare și prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în RM, prin reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin de la 4 la 1, iar a investiției minime de la 60 la 30 salarii medii lunare, a fost susținut de Guvern de principiu.

Agenția Servicii Publice ar putea asigura vizualizarea publică a informației din Registrul de stat cu privire la beneficiarii efectivi în toate resursele și platformele existente de publicare a datelor deschise despre companii. Proiectul de lege ce prevede modificarea Legii nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali a obținut avizul pozitiv al Comisiei protecție socială, sănătate și familie.   Astfel, în Registrul de stat al persoanelor juridice ar putea fi incluse și datele personale ale beneficiarilor efectivi, care dețin sau controlează o persoană fizică,

Casa Naţională de Asigurări Sociale anunţă deţinătorii de ajutor de şomaj că a transferat 8,5 mil. lei din bugetul asigurărilor sociale de stat  pentru  şomerii asiguraţi, care îşi pot ridica banii de la prestatorii de servicii de plată prin card bancar sau la oficiul poştal.   De asemenea, CNAS a transferat 4,1 mil. lei pentru ajutorul de şomaj unic pentru titularii de patentă de întreprinzător. Sursa de finanţare a ajutorului de şomaj este bugetul de stat.  

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr.149/2012, prin procedură accelerată de restructurare se înțelege procedură prin care debitorul,