Proiectul modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante ce prevede completarea Anexei la Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante cu 11 poziții noi a fost înaintat pentru consultări publice.   Astfel, lista ce include la moment 16 poziții, va fi completată cu următoarele produse: carne de porc pe os (nedezosată) (poziția tarifară 0203) și carne de pasăre (0207); pești congelați (0303); zahăr din sfeclă (1701); paste (nefierte, neumplute și nici altfel preparate) (1902); ouă proaspete (de găini din specia Gallus domesticus) (0407); cartofi în stare proaspătă (0701); ceapă în stare proaspătă (0703); varză albă în stare proaspătă (0704); morcovi și sfeclă roșie în stare proaspătă (0706); sare iodată (2501 00).

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 martie 2022, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Finanțelor au publicat Ordinul comun (nr. 118 din 24 februarie 2022/nr. 31 din 24 februarie) cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituțiile de învățământ. În continuare vă oferim posibilitatea de a lua cunoștință de prevederile documentului. În temeiul art. 136 alin. (1) lit. b), art. 145 alin. (1) lit. c) din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014 (Monitorul

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare care prestează servicii solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă, scutite de TVA, a fost completată cu încă opt agenți economici. În Monitorul Oficial din 22 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 142 din 18 octombrie 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr.66/2010.

Sectoarele pomicultură, cel nucifer, de arbuști fructiferi și căpșun, legumicol, creșterea ciupercilor, a plantelor aromatice, medicinale și condimentare vor cădea sub incidența legii horticulturii, proiectul căreia este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.   Documentul stabilește regulile de implementare a politicii de stat în sectorul horticol, de supraveghere și asigurarea controlului în domeniu, competențele părților implicate în gestionarea și dezvoltarea horticulturii etc.

În conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 reprezintă obiect impozabil cu TVA.

Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt restanțele la plata salariului și a altor plăți (indemnizații de eliberare, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă); producerea accidentelor de muncă; munca nedeclarată și sunt stabilite în proiectul  Metodologiei privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM (Metodologia), aprobată prin HG nr. 894/2018.   Necesitatea elaborării proiectului hotărârii de Guvern ce aduce atingere la 9 acte normative) rezultă din prevederile Legii pentru modificarea unor acte normative nr.191/2020 (Legea nr.191/2020).

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

În lunile ianuarie-septembrie ale anului curent primele de asigurare brute subscrise au constituit 1438,6 mil. lei, fiind în creștere cu 35,4% față de perioada respectivă a anului precedent, comunică Biroul Național de Statistică. Totodată, în a perioada de raportare au fost achitate despăgubiri și îndemnizații de asigurare în sumă de 474,1 mil. lei, cu 1,8% mai mult decât în perioada similară a anului precedent, dintre care 447 mil. lei țin de asigurările generale, iar restul 27,1 mil. lei – asigurări de viață.   Astfel, pentru asigurările de răspundere civilă auto au fost achitate indemnizații și despăgubiri în sumă de 235,6 mil. lei comparativ cu 201,3 mil. lei achitate în perioada ianuarie-septembrie 2020.

Conform prevederilor art. 691 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății. În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății cota impozitului pe venit constituie 12% din obiectul impunerii.

Astăzi, 29 noiembrie, marcăm 28 de ani de la punerea în circulație a valutei naționale. Cu această ocazie, pe parcursul zilei Banca Națională a Moldovei organizează mai multe evenimente: expoziția din incinta BNM, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria leului moldovenesc (cu respectarea măsurilor anti Covid) sau atelierul de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”, organizat la Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării din cadrul USM.   Totodată, BNM pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic a unor monede jubiliare și comemorative:

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre lansarea noilor funcționalități în cadrul Sistemului Informațional Automatizat „Cabinetul personal al contribuabilului”, care  se referă la :   verificarea automatizată și afișarea mesajului de atenționare a utilizatorilor privind necesitatea semnării regulamentului de utilizare a serviciilor fiscale electronice de către noul Administratorul al entității; încărcare logoul-ului companiei în cadrul sistemului de către administratorul și contabilul-șef al entității;

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).

Serviciul Vamal urmează să aprobe modelul-tip al Permisului vamal de descărcare/ încărcare/ transbordare a mărfurilor (Permisul vamal), în care se va indica tipul și cantitatea mărfii care urmează a fi descărcată, încărcată sau transbordată și termenul de efectuare a operațiunii. Proiectul ordinului cu privire la aprobarea Permisului vamal a fost inclus pe ordinea de zi a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Autorii afirmă că proiectul are drept scop asigurarea corectă și transparentă a operațiunilor de descărcare, încărcare sau transbordare a mărfurilor aflate sub supravegherea vamală, prin respectarea condițiilor prevăzute de Secțiunea 1 (pct.6) și Secțiunea 13 a Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale

Amintim, prin Legea nr.171/2019 (în vigoare din 1 ianuarie 2020) în Codul fiscal au fost operate modificări, fiind stabilit un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate.    Astfel, în conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din CF, obiect impozabil cu TVA este procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012,

Banca Națională a Moldovei informează că la 31 mai 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3 783,23 mil., în creștere cu $32,48 mil. în comparație cu 30 aprilie 2021, când acestea au însumat $3 750,75 mil. Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: intervențiile pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută: $23,0 mil.  înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova pentru proiecte investiționale: $14,37  mil.;

Cerințele de organizarea instituțională şi administrarea sectorului zootehnic, cele privind comerțul, condițiile de eliberare a certificatelor zootehnice, dar și drepturile și obligațiile deținătorilor de animale vor fi reglementate de o nouă lege a zootehniei, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului acesteia fiind susținut de Cabinetul de miniștri în ședința din 27 aprilie.    Legea zootehniei se va aplica pentru animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea în cazul în care se intenționează ca animalele sau descendenții să fie înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic. În același timp, prevederile legii nu se vor extinde

Potrivit art.261 alin.(10) din Codul fiscal, atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la cheltuieli curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS. Cheltuielile aferente întreţinerii, asistenţei tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se atribuie la cheltuieli curente.