Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

În ediția revistei din august  am inițiat o rubrică nouă -  „Sectorul agrar”, de mai mult timp așteptată de cititorii noștri. Pe viitor autorii publicației vor analiza și oferi comentarii cu privire la aspectele fiscale și contabile în acest sector.   Deschidem rubrica cu articolul „Contabilitatea costurilor de reconstrucție și restabilire a viței de vie” elaborat de Vasile Bucur.

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului privind aprobarea Normelor de audit intern în sectorul public (Norme), care prevede și abrogarea, odată cu intrarea în vigoare a proiectului, a Ordinul MF nr.105/2013 cu privire la aprobarea Normelor metodologice de audit intern în sectorul public.   Documentul a fost elaborat în scopul revizuirii și reproiectării integrale a Normelor de audit intern, eficientizării și simplificării acestora, precum și în scopul actualizării acestora conform ultimelor tendințe și evoluții în domeniul dat. Suplimentar, prin acest proiect se urmărește reglementarea doar a obligațiilor persoanelor care desfășoară activitate de audit intern și a cerințelor minime față de activitatea în domeniu.

Astăzi, 16 aprilie 2021, au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor nr.59 din 14 aprilie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care a fost modificat Ordinul MF nr.76/2020, documentul fiind publicat în MO. Astfel, în urma aprobării Dispoziției nr.02/2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale din Republica Moldova, au fost operate modificări în parte ce ține Programul de rambursare a TVA . Deci, prin Ordinul nr.59 din 14 aprilie 2021 a fost completat/modificat Ordinul nr.76/2020 al Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA

Apare necesitatea calculării creșterii de capital în cazul în care are loc redistribuirea unui bun imobil — proprietate comună în devălmășie a soților? Dacă ulterior proprietarul decide să îl înstrăineze unei peroane terțe, care va fi baza valorică a bunului? Conform art. 574 alin. (2) din Codul civil (CC), bunurile proprietate comună în devălmășie a soţilor pot fi partajate atât la divorţ, cât și în timpul căsătoriei.

Agentul economic „X” în baza contractului de vânzare-cumpărare a achiziționat în august 2020 un utilaj (mijloc fix) de la întreprinderea „Y” (ambele rezidente ale RM). Valoarea obiectului contractului este exprimată în unități convenționale, iar achitarea s-a efectuat în părți egale: prima parte în ziua transmiterii utilajului în baza facturii fiscale emise de furnizor, iar a doua - peste 2 luni. Astfel, s-a format o diferență de sumă ținând cont de cursul valutar. În asemenea caz cum se constată în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale diferența de sumă, ținând cont de faptul că utilajul a fost pus în funcțiune peste o săptămână de la procurarea acestuia?

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

Pe parcursul anului 2019, au fost stabilite încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă ce țin de diminuarea fondului de salarizare, impozitului pe venit, contribuțiilor și primelor de asigurare obligatorie. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat a adoptat 406 decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar la bugetul de stat obligații aferente plăților salariale în sumă totală de 23,2 mil. lei, dintre care au fost achitate 15,3 mil. lei. Datele sunt prezentate în Raportul general al activităților de minimizare a practicii de achitare a „salariilor în plic” și a muncii „la negru” realizate de grupurile multidisciplinare pentru anul 2019.

Organizația de creditare nebancară preconizează la sărbătorile de iarnă să desfășoare o tombolă, în cadrul căreia clienții-persoane fizice vor câștiga vouchere în sumă de 1000 lei, care le vor putea folosi la achitarea ratei. Cum se vor contabiliza aceste cheltuieli și dacă vor fi deductibile? Ce acte trebuie de îndeplinit?      În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoțională este modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.  

În conformitate cu art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), impozitul reţinut conform art. 6918 și art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

1. (41.9) Ce se întîmplă în cazul în care întreprinderea a contractat, în cadrul Programului de subvenționare a dobînzilor, mai multe credite la diferite rate a dobînzii, valoarea totală a cărora este mai mare decît suma cumulativă a plăților salariale declarate, aferente lunilor decembrie 2019 – februarie 2020? Poate oare aceasta să aleagă pentru scopuri de subvenționare, creditele cu cele mai mari rate ale dobînzii, pentru a beneficia de suma maximală a subvenționării?

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Întreprinderea care prestează servicii de taxi are angajați cu salariul de până la 10 000 lei/lună și mai mult, care, de asemenea, transmit în locațiune automobilele personale întreprinderii pentru care se achită plata de locațiune lunară. Care este regimul de impozitare a plăților respective cu impozitul pe venit și de reflectare în dările de seamă fiscale?

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Până la înregistrarea proiectului de act normativ de către Cancelaria de Stat, varianta iniţială a acestuia, în cazul proiectelor care conţin reglementări cu impact asupra bugetului public naţional sau a unor componente din cadrul bugetului, se consultă cu Ministerul Finanțelor. Cancelaria de Stat propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului ce prevede modificări în unele acte normative. Documentul are drept scop asigurarea cadrului normativ pentru implementarea Hotărârii Guvernului nr.23/2019 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative”, care urmează să intre în vigoare la 19 iulie 2019.