Urmează a fi impozitate cu taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, importul untului în cutii de carton, reieșind din volumul ambalajului?   Potrivit art.3 din Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalaj primar este cel în care se conţine nemijlocit produsul şi care este conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vânzare pentru utilizatorul sau consumatorul final.

INCOTERMS-ul reprezintă o formă cunoscută la nivel internațional ce reglementează într-un format standardizat condițiile exacte de livrare și de primire/recepționare a mărfurilor între vânzător și cumpărător. Totodată, acesta constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională. Alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi exprimă raportul de forţe economice dintre acestea. Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS, sunt luate în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului.

La 1 octombrie 2022, a intrat în vigoare Legea nr. 248/2022 privind acordarea scutirii de plata drepturilor de import pentru cetăţenii Republicii Moldova care revin cu traiul în RM. În ședința din 5 octombrie curent, Guvernul a aprobat Hotărârea nr.690, fiind aprobată lista obiectelor de uz personal ce vor fi premise pentru introducere în RM cu regim facilitar, iar prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 312-O din 28 septembrie 2022 a fost aprobat Regulamentul privind modul de acordare a scutirii de la plata drepturilor de import persoanelor fizice care revin cu traiul în RM (în continuare – Regulament), principalele aspecte ale căruia sunt prezentate în continuare.

Particularitățile activității Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ) determină sarcinile de bază ale contabilității acestora: perfectarea documentară și contabilizarea împrumuturilor acordate de către AEÎ membrilor asociației; calculul și contabilizarea dobânzilor; calculul și contabilizarea provizioanelor și a pierderilor la împrumuturile acordate și dobânzile aferente, clasificate în categoriile de risc, conform normelor de prudență financiară (NPF); evidența investițiilor efectuate de către AEÎ; contabilitatea numerarului în casieria AEÎ și la conturile curente ale acestora; controlul operativ asupra respectării termenelor de scadență a împrumuturilor acordate și dobânzilor calculate etc.  

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Serviciul Fiscal de Stat, în colaborare cu Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe va organiza mai multe sesiuni de instruire privind modul de utilizare a unor sisteme informaționale. Scopul instruirilor este perfecționarea cunoștințelor contribuabililor și clarificarea întrebărilor apărute în procesul de utilizare a sistemelor informaționale: „Cabinetul personal al contribuabilului”, „Contul curent al contribuabilului” „Contul unic” și „e-Factura”.

În conformitate cu Legea contabilității nr. 113/2007 au fost modificate și ajustate la cadrul normativ în vigoare unele reglementări contabile aferente sistemului bugetar.Astfel, prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 100 din 27.10.2023 (în continuare - OMF nr. 100/2023) au fost aprobate modificări în Ordinul Ministrului Finanțelor

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.

Cabinetul de miniștri a examinat joi, 12 august, proiectul de hotărâre care prevede adoptarea unui nou Cod vamal al Republicii Moldova. Acesta derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de țara noastră, prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, fiind și una dintre condiționalitățile necesare realizării angajamentelor Moldovei în cadrul Acordului de Împrumut privind programul de asistența macrofinanciară excepțională Omnibus.   Așadar, documentul, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, presupune:

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat, prin intermediul Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM, un Apel de granturi dedicat în exclusivitate femeilor și migranților şi/sau rudelor de gradul întâi care dețin o afacere în mediul rural și doresc să o digitalizeze. Termenul limită pentru aplicare este 30 iunie.   Valoarea suportului financiar constituie până la 90% din suma proiectului investițional, dar nu mai mult de 200 mii lei/per beneficiar, iar întreprinderea beneficiară vine cu o contribuție financiară proprie de minimum 10% din suma proiectului investițional.  

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Seminarul cu genericul Provocări și oportunități legate de implementarea IFRS 16 Leasing, care a fost organizat ieri, 15 mai 2019, de către Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Moldova (ACAP) în colaborare cu KPMG, a trezit un interes major al membrilor ACAP şi ai Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), precum și al experților în domeniul contabilității și auditului participanți în cadrul evenimentului. Subiectul a fost prezentat de Cristina Guțu, unul din cei 36 membri ai Consiliului internaţional al ACCA, organizație ce deja a unit peste 710 mii de membri în toată lumea.

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, cum ar fi: alegerea regimului vamal, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau de export. Un rol deosebit din acest

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Clasificarea băuturilor în scopuri vamale se efectuează potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (NCMRM), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr.231-237/529), prin aplicarea Regulilor generale de interpretare, expres prevăzute în Anexă parte integrată a NCMRM, precum și prin studierea detaliată a Notelor legale de secțiune și capitol. Totodată, pentru clasificarea categoriei date de mărfuri este necesară studierea compoziției, modului de producere în vederea identificării și aprecierii corecte a codului tarifar.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.