Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

În cadrul ședinței Executivului din 20 iulie 2020 a fost aprobat proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea semnării Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.   Documentul are la bază angajarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) de a oferi finanțare flexibilă și în timp util țărilor membre pentru consolidarea sistemului de sănătate publică și atenuarea impactului socio-economic al pandemiei.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Serviciul Fiscal de Stat vine cu un suport pentru agenții economici care, începând cu data de 1 iulie 2020, vor participa la operațiunile de achiziții publice prin utilizarea obligatorie a SIA „e-Factura”.   Sistemul „e-Factura” reprezintă o soluție informațională modernă, care înlocuiește mecanismul tradițional de eliberare și evidență a facturilor fiscale. Totodată, sistemul oferă posibilitatea de validare a facturilor fiscale electronice, a datelor utilizatorilor, precum și efectuează automat calculele. Aceste funcționalități contribuie la minimizarea riscurilor aferente documentării tranzacțiilor.

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

În Monitorul Oficial din 5 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 317 din 3 iunie 2020 cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului Tehnologii Informaționale, fiind aprobat și Regulamentul respectiv. Potrivit Regulamentului, Serviciul Tehnologii Informaționale este o autoritate administrativă în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care asigură administrarea, menținerea și dezvoltarea infrastructurii de tehnologie a informației și comunicațiilor acestuia, prestarea serviciilor ce țin de eliberarea actelor și informației din domeniile de activitate, precum și implementarea politicii statului aferente tehnologiei informației și comunicațiilor în sfera de competență ale MAI.

Bugetul de stat pentru anul 2017 a fost executat la partea de venituri în sumă de 33 947,4 mil. lei, cu 169,1 mil. lei sau 0,5% mai mult față de nivelul precizat. La partea de cheltuieli, bugetul de stat a fost executat în sumă de 35 479,1 mil. lei, cu 2 323,4 mil. lei sau cu 6,1% peste suma precizată inițial. Soldul bugetar a fost executat în sumă de 1 531,7 mil. lei, cu 2 492,5 mil. lei (61,9%) sub nivelul prevederilor precizate. Din suma totală a deficitului, proiectelor finanțate din surse externe le revine 919,8 mil. lei sau 60,0%.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță că, în contextul situaţiei epidemiologice la nivel naţional, a extins termenul pentru înregistrarea la concursul ”Marca comercială a anului 2019”. Astfel, doritorii de a participa la acest concurs pot transmite cererile și pachetul de documente la adresele de e-mail: diana.lungu@chamber.md sau carolina.chiper@chamber.md sau depuse direct la sediul CCI a RM (Ștefan cel Mare 151, etajul II, bir.9) până la data de 29 mai 2020.

În primul semestru al anului 2017, în economia Moldovei a fost înregistrată o creştere a investiţiilor directe. Datele prezentate de Banca Mondială (BM) privind perspectivele economiei Moldovei arată, că volumul investiţiilor directe a ajuns la 2,2% din PIB comparativ cu 1,6 la sută la sfârşitul anului 2016.

În anul curent,  Gala Businessului Moldovenesc, ceremonia de decernare a distincțiilor învingătorilor concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității” s-au desfășurat, în premieră, în format online. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și implicarea Centrului Național Anticorupție. Prin intermediul evenimentului transmis live au fost nominalizați participanții și anunțate rezultatele concursurilor. 

Municipiile Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat care, conform unor studii, posedă potențialul necesar de a deveni motoare ale creșterii economice la nivel național și regional, vor beneficia de un program de suport în dezvoltarea regională.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 iulie curent a fost inclus proiectul  cu privire la aprobarea Programului Național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova.

La mijlocul anului 2019, finanțele publice sunt sub o dublă presiune, pentru că, pe de o parte, reforma fiscală a dus pe termen scurt la scăderea încasărilor bugetare, iar pe de altă parte, au fost aprobate majorări de salarii, cheltuieli sociale și investiții capitale, care au majorat cu circa 21% cheltuielile planificate. În publicația Moldova Economic Growth Analysis (MEGA) elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup sunt incluse mai multe aspecte ce țin de politica fiscală. O sinteză a acestora a fost prezentată joi, 25 iulie curent, în cadrul unei conferințe. Astfel, în document se menționează că, din cauza suprapunerii inițiativelor menționate, a crescut deficitul bugetar, care în primele cinci luni ale anului curent a atins nivelul de -8% din veniturile totale ale BPN.

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. Acum un an, Mobiasbanca — OTP Group S.A. a decis să se alăture partenerilor Up Moldova și a achiziționat carduri de masă pentru cei peste 900 de angajați. Radu Jechiu, șef Departament Resurse Umane: „Suntem o bancă stabilă, cu indicatori financiari buni, profitabili. Avem o echipă profesionistă, care unește peste 950 de colegi. Ne preocupăm permanent de bunăstarea angajaților noștri, promovăm și încurajăm un mod sănătos de viață de aceea am decis, în luna mai 2018, să implementăm pentru toată echipa sistemul de tichete de masă”.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Conform art.113 alin. (3) din Codul fiscal, în momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost dedusă şi trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă, iar pentru activele supuse amortizării – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă.

Pentru a efectua auditul la asigurătorul care deţine licenţă pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă, entitatea de audit va trebui să dispună de renume și experiență recunoscută în domeniul auditului instituțiilor financiare internaționale. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat un proiect de hotărâre privind modificarea pct.8 din Regulamentul cu privire la auditul asiguratorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 19/3/2019.