În contextul conflictului din Ucraina și a fluxului de persoane care se evacuează din statul vecin, la nivel național s-au aprobat o serie de măsuri întru gestionarea situației date, inclusiv a fost aprobată HG nr. 21/2023 privind acordarea protecției temporare persoanelor

Prin intermediul platformei de finanțare participativă vor putea fi efectuate două tipuri de finanțare – bazată pe investiții și bazată pe împrumut.

În conformitate cu art. 40 alin. (6) din Codul fiscal (în continuare – CF), creşterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale. Astfel, din partea contribuabililor parvin întrebări referitor la determinarea corectă a locuinței de bază, inclusiv cum se vor aplica modificările la acest capitol care au fost introduse prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr.214/2024).

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

Întreprinderile nou create, precum și ÎMM-urile, dar și autoritățile administrației publice locale vor avea o alternativă de finanțare prin intermediul platformelor de finanțare participativă (crowdfunding).

Acționarii unei societăți pe acțiuni sau o parte dintre aceștia vor putea încheia un contract corporativ privind exercitarea drepturilor aferente acțiunilor deținute în societate, în conformitate cu care se obligă să exercite drepturile respective într-un anumit mod sau să se abțină de la exercitarea acestora, inclusiv să voteze într-un anumit mod la adunarea generală a acționarilor

Scutirea de taxa vamală pentru mărfurile produse în zona economică liberă (ZEL) și introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova ar putea anulată. Ministerul Economiei a elaborat proiectul modificărilor unor acte normative, documentul fiind examinat în cadrul ședinței secretarilor generali.

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Taxa pentru salubrizare (în continuare – taxa), conform prevederilor art. 289 alin. (2) lit. p) din Codul fiscal, se include în sistemul taxelor locale și reprezintă o plată obligatorie efectuată la bugetul local. Procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării taxelor locale, modul lor de plată și criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate de titlul VII al Codului fiscal.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) conține și modificări și la Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ce au ca scop promovarea acțiunilor privind diminuarea tranzacțiilor în numerar.

În scopul confirmării veniturilor obținute în Republica Moldova de persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova, prin Ordinul SFS nr. 344/2023, a fost aprobat Regulamentul privind eliberarea confirmării veniturilor obţinute în Republica Moldova de persoanele fizice cetăţeni ai RM.

Tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani, care își vor desfășura stagiile de practică în cadrul Cancelariei de Stat, a Parlamentului, Aparatului Președintelui Republicii Moldova, precum și în cadrul ministerelor și autorităților administrative din subordinea acestora, ar putea beneficia de o bursă.

Suma totală rambursată pentru perioada Programului de rambursare a TVA (aprilie 2022 și până în luna iunie 2023 inclusiv) nu poate depăși suma TVA destinată deducerii pentru perioada fiscală ulterioară, reflectată în declarația privind TVA pentru perioada fiscală decembrie 2021.

În temeiul pct.9 subpct.11) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.329, art.801), precum și a art.XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.456 - 459, art.813),

Specialiștii în domeniul tehnologiei informației ar putea beneficia de viză de lungă ședere.  Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 18 mai, proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la eliberarea vizelor,  prin care se propune completarea tipurilor de viză cu noi categorii, inclusiv viza de lungă şedere pentru activitățile în domeniul tehnologiei informației.   Potrivit proiectului, aceasta va putea fi eliberată la prezentarea următoarelor documente:

Conform art. 5 pct. 45) din CF, soluţie fiscală individuală anticipată (în continuare – SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice şi persoane juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii şi/sau tranzacţii viitoare specifice.

Persoana fizică a introdus pe teritoriul Republicii Moldova un autoturism neînmatriculat în RM. La intrarea pe teritoriul țării a fost achitată taxa pentru folosirea drumurilor RM de către autovehiculele neînmatriculate (vinieta), pentru 15 zile.

Cetățenii care nu sunt angajați și nici asigurați de Guvern sunt obligați să achite prima de asigurare în mod individual în primele trei luni ale anului. Ei vor beneficia în continuare de facilități la plata primei în sumă fixă până la data de 31 martie 2023. Mărimea acesteia variază de la 1014 lei până la 4056 lei, în funcție de categoria din care face parte persoana:

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Potrivit art. 24 din Legea insolvabilității, după ce recepționează cererea introductivă spre examinare, instanţa de insolvabilitate aplică măsurile necesare pentru a preveni modificarea stării în care se aflau bunurile debitorului în perioada de până la intentarea procesului