Beneficiarul muncii zilierilor poate opta pentru procurarea unui număr de vouchere, egale cu numărul de forță de muncă necesară executării muncii necalificate, calculate după principiul om/zile pentru un sezon agricol. Totodată, cu condiția că munca prestată de zilier nu va depăși 120 zile per an, zilierul care se află la evidența beneficiarilor de ajutor de șomaj nu va exclus din această listă.   Comisia protecție socială, sănătate și familie a aprobat și propune Parlamentului pentru examinare în prima lectură proiectul modificărilor în Legea nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege prin care propune revizuirea condițiilor de acordare a dreptului la pensie judecătorilor în vederea diminuării discrepanței și asigurării echității sociale. Astfel, se propune ca, începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători să fie stabilită de 50 de ani 6 luni atât pentru bărbați cât și pentru femei, iar ulterior, în fiecare an, vârsta de pensionare să fie majorată eşalonat, până la atingerea vârstei de 63 ani.

Astăzi, 18 februarie 2021, au fost premiați cei mai buni angajatori din țară, care pe parcursul anului 2020 s-au remarcat prin colaborarea activă cu subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOM) și prin implementarea practicilor pozitive în vederea angajării în câmpul muncii a șomerilor. Evenimentul a avut loc în contextul marcarii a 30 de ani ai serviciului public de ocupare.

Astăzi, 15 noiembrie, la Chişinău se încheie cea de a doua rundă de negociere a proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Elenă, la care participă delegaţia oficială a ţării noastre, în componența căreia sunt incluși reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă. Acordul dintre Republica Moldova şi Republica Elenă, bazat pe principii europene de proporţionalitate, oferă un şir de garanţii de securitate socială pentru lucrătorii migranţi

Proiectul de lege ce prevede compensarea tarifelor la energia electrică utilizată de consumatorii gospodăriilor casnice a fost aprobat la 23 aprilie curent,  în lectura a doua. Proiectul a fost elaborat ca o măsură socială pentru populație în contextul instituirii stării de urgență în perioada 1 aprilie-30 mai 2021.   Astfel, va fi acordată o compensație în cuantum de 428 lei consumatorilor gospodăriilor casnice (persoane fizice) care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 2 luni (aprilie și mai),

În trimestrul II al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II din anul trecut și cu 6,8% față de ianuarie-martie curent, constată Biroul Național de Statistică (BNS) în raportul făcut public ieri, 1 septembrie. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în aprilie-iunie din anul curent au fost înregistrate în activitățile informații și comunicații – 21753,9 lei; financiare și de asigurări – 16698,6 lei; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.  

În bugetul asigurărilor sociale de stat în primele cinci luni ale anului curent au fost acumulate venituri în sumă totală de 12171,1 mil. lei, sau 45,9% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei. Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind BASS. Potrivit acestuia, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate în sumă de 6220,7 mil. lei sau 41,3% din suma anuală aprobată (15080,1 mil. lei). Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma CAS acumulată în perioada de raportare este creştere cu 720,1 mil. lei sau cu 13,1%.  

Pentru a nu afecta drepturile persoanelor asigurate la stabilirea drepturilor sociale ale persoanelor asigurate, în special, a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale solicită ca informaţia prezentată de angajatori despre contribuţiile calculate şi achitate angajaților să fie înscrisă corect în Darea de seamă IPC21, cu depunerea operativă a acesteia în mod electronic sau pe suport de hârtie, după caz, deoarece legislaţia prevede termene concrete de stabilire a prestaţiilor sociale de către CNAS.   Totodată, CNAS reaminteşte angajatorilor că aceștia urmează să prezinte Dările de seamă IPC 21 în termene cât mat restrânse.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat astăzi în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, sfera de aplicare a sistemului unitar de salarizare constituie toate categoriile de angajați din sectorul bugetar, inclusiv persoanele de demnitate publică, judecătorii, procurorii, funcționarii publici cu statut general și funcționarii publici cu statut special.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Codul fiscal statuează dreptul funcționarului fiscal de a efectua controale asupra modului în care contribuabilii respectă legislația fiscală, de a efectua cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, precum și dreptul de a cere explicații și informații de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului (art. 134 din CF).   Una din metodele de efectuare a controlului fiscal la fața locului este verificarea operativă care, conform prevederilor CF, este caracterizată prin următoarele:

 În conformitate cu art.103 alin. (92) al Codului fiscal, TVA nu se aplică mărfurilor şi serviciilor importate sau procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52 din Codul fiscal, în scop de construire a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi mărfurilor şi serviciilor importate sau procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către aceste organizaţii necomerciale pentru necesităţile instituţiilor menţionate.

În „Monitorul oficial” din 12 august 2022 a fost publicat ordinul Ministerului Finanţelor nr. 86 din 10.08.2022 (în continuare - OMF nr. 86/2022) cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30.07.2020 (în continuare – OMF nr. 94/2020), prin care a fost aprobat formularul tipizat al Dării de seamă IPC21.

Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei în semestrul I al anului curent a atins în valoare nominală 104,2 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu aceeași periodă din anul precedent cu 11,7%. Menționăm, indicatorul în cauză s-a redus cu 7,2% în semestrul I din anul 2020 față de semestrul I din anul 2019. Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I curent față de semestrul I al anului trecut, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În primele patru luni ale anului 2021 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 9873,3 mil. lei, ceea ce constituie 37,4% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Potrivit Raportului operativ privind executarea BASS, în lunile ianuarie-aprilie au fost acumulate contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 4933,6 mil. lei (32,7% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei). Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma a înregistrat o creştere cu 480,2 mil. lei sau cu 10,8%.  

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (PAM) din plățile salariale și alte recompense aferente perioadelor de până la 31 decembrie 2020, care vor fi achitate în folosul angajaților/altor persoane fizice pentru efectuarea de lucrări/prestarea de servicii după data de 1 ianuarie 2021 (atât primele datorate de angajați, cât și cele datorate de angajatori) se vor calcula și se vor achită cu aplicarea prevederilor legislației în vigoare la data de 31 decembrie 2020, prevede Legea nr.224 din 4 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative publicată astăzi, 22 decembrie, în MO.   Amintim, prin Legea nr.60/2020 au fost aprobate noi reglementări ce vizează reforma sistemului de asigurare socială și de asigurare medicală.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Hotărârea Guvernului nr.311/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului pentru implementarea politicii fiscale și vamale, aprobată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 25 mai anul curent, a fost elaborată în temeiul art. XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative