Municipiile Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat care, conform unor studii, posedă potențialul necesar de a deveni motoare ale creșterii economice la nivel național și regional, vor beneficia de un program de suport în dezvoltarea regională.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 iulie curent a fost inclus proiectul  cu privire la aprobarea Programului Național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova.

Ieri, 12 iunie, au expirat 72 de ore pe care le-au avut la dispoziție deputații pentru a depune moțiunea de cenzură asupra Guvernului ca urmare a angajării răspunderii pe cele patru proiecte, printre care rectificarea bugetului, a declarant Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi în cadrul ședinței de astăzi cu Președintele țării și Prim-ministrul RM. Respectiv, urmează semnarea documentelor în Parlament și promulgarea acestora de către Președintele statului.   „Sper că pe parcursul săptămânii proiectele vor fi promulgate, astfel încât să putem începe implementarea lor, acestea fiind atât de importante pentru cetățeni și necesare economiei”, a precizat Ion Chicu în cadrul briefingului.

Executivul a aprobat în şedinţa din 4 aprilie curent o hotărâre cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Investiţii. Aceasta va fi creată prin fuziunea Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) și a Agenţiei Turismului și va fi subordonată Guvernului Republicii Moldova. Totodată, au fost aprobate Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Investiţii, structura şi organigrama autorităţii, iar efectivul-limită a fost stabilit în număr de 30 de unităţi. Noua structură este persoană juridică de drept public, finanțată de la bugetul de stat și din alte surse neinterzise de cadrul normativ. Misiunea Agenţiei este de a contribui la creşterea economică prin sporirea nivelului de atragere a investițiilor străine, majorarea volumului exporturilor, dar şi dezvoltarea turismului prin promovarea imaginii ţării.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Extinderea cooperării bilaterale în domeniul economic și investițional au fost subiectele discutate de Secretarul general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin, cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ungariei în țara noastră, Sándor Szabó. Oficialii au pledat pentru amplificarea relațiilor moldo-maghiare în domeniul eficienței energetice, tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și lupta împotriva corupției.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Contractul de societate civilă încheiat în cazul constituirii organismelor de plasament colectiv trebuie să conțină informații privind identitatea fondului de investiții: denumirea, sediul, data constituirii, numărul şi data avizului de constituire eliberat de Comisia Naţională a Pieței Financiare, adresa web și e-mail.   CNPF a elaborat și propune pentru consultare publică proiectul hotărârii de modificare a unor acte normative, care prevede completarea Regulamentului privind avizarea constituirii și funcționării organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, aprobat prin Hotărârea CNPF nr.49/2014  cu o anexă ce va reglementa conținutul minim al contractului de societate civilă.

Care este modalitatea de atribuire/confirmare a codului fiscal  persoanei fizice străine, care deține bunuri imobiliare pe teritoriul Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art.162 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, se atribuie cod fiscal oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţii fiscale.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

În conformitate cu art.23 alin.(2) din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

La sfârșitul lunii octombrie 2020, conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova prezentată lunar de Ministerul Economiei și Infrastructurii, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 63,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 45,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 28,6 mld. lei și a crescut cu 24,6% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,9% în total, a însumat 34,7 mld. lei și s-a majorat cu 17,2%.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a făcut publice rezultatele primului concurs de granturi din cadrul Programului „Start pentru tineri: o afacere durabilă la tine acasă”. Astfel, 128 de tineri din Republica Moldova vor obține granturi din partea statului pentru inițierea propriilor afaceri. Suma totală a finanțării nerambursabile este de 20,54 mil. lei. Implementarea proiectelor investiționale ale tinerilor va contribui la crearea a 479 locuri de muncă, dintre care 330 sunt pentru tineri și 267 pentru femei. Afacerile susținute prin acest program vor contribui la atragerea în economie a circa 38,78 mil. lei investiții. Aplicațiile beneficiarilor au fost recepționate în perioada lunilor ianuarie-februarie și evaluate în regim online în perioada stării de urgență.

Oamenii de afaceri de peste hotare, care au investit bani în Moldova, simt schimbări în bine, după măsurile luate de Guvern. O spun reprezentanții Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova, care s-au întâlnit cu premierul Pavel Filip.

Ministerul Finanțelor comunică că Vicepremierul Serghei Pușcuța și Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, au avut o întrevedere cu membrii Asociației Investitorilor Străini. Subiectele de discuție au vizat propunerile privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, prevederile noului Cod Vamal, modificările inițiate la Catalogul Mijloacelor Fixe, etapa implementării monitorizării electronice a vânzărilor, precum și alte subiecte de actualitate.   Conducerea Ministerului Finanțelor a exprimat deschidere față de mediul de afaceri în vederea identificării priorităților pentru continuarea colaborării comune. De asemenea, Vicepremierul Serghei Pușcuța a îndemnat reprezentanții mediului de afaceri să participe activ la elaborarea, expertizarea și implementarea propunerilor de politică fiscală și vamală.

Conform art.8 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său.

Dreptul și mărimea scutirii personale, acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit de art. 33 al Codului fiscal.     Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de

Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 35 al Codului fiscal.      Scutirea pentru persoanele întreținute se acordă rezidentului Republicii Moldova sau la locul de muncă de bază, sau la locul de muncă prin cumul. Scutirea pentru persoanele întreţinute se aplică din luna următoare lunii apariţiei acestui drept în condiţiile respectării cerinţelor prevăzute la alin.(2) şi (3)din articolul menționat.