În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la situația din 9 august anul curent, erau înregistrate 8829 locuri de muncă vacante, numărul fiind în creștere comparativ cu cel înregistrat acum două săptămâni, când erau 8583 locuri vacante.   Tradițional, cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în Chișinău – 3942 și în Bălți – 975, iar cele mai puține sunt înregistrate în Dubăsari – 25.

Cel mai mare salariu maxim oferit de agenții economici din țară este de 30 mii lei și este propus pentru ocuparea funcției vacante de diriginte de șantier, potrivit Topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).   În top urmează salariul de 27 mii lei oferit pentru poziția vacantă de mecanic-șef, dar și salarii de 25 mii lei pentru funcția de maistru și manager proiect.

În primele trei luni ale anului 2019, numărul apelurilor preluate de Centrul unic de apel 080001525 al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), deservit de operatorii Direcției asistență clienți din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a crescut, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu peste 16% și a depășit cifra de 68,3 mii. În acest interval de timp, fiecare din cei 19 operatori ai CTIF a preluat zilnic de la 70 la 100 de apeluri adresate Centrului unic de apel. Oleg Vîrlan, șef al Direcției asistență clienți din cadrul CTIF, explică creșterea numărului de apeluri prin faptul că în fiecare an tot mai mulți contribuabili,

Agenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) anunță că are în baza de date 12987 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind înregistrate în Chișinău – 5704 și în Bălți – 1571. Numărul locurilor vacante a crescut comparativ cu cel înregistrat la sfârșitul lunii mai, când angajatorii declarau vacante 12350 de funcții. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1973 locuri de muncă vacante, constituind circa 15% din numărul total de locuri vacante. Pentru specialiștii din activitatea financiară, economică sau comercială se propun 184 de posturi, dintre care 99 sunt pentru poziția contabil și 26 – pentru cea de contabil-șef.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Studiu de caz: În luna decembrie 2020 entitatea X a acordat tichete de masă salariaților săi cu valoarea nominală de 35 de lei pentru o zi lucrătoare. Ulterior, ca urmare a rezultatelor productivității înalte a întreprinderii în anul 2020, conducerea acesteia a decis alocarea fondurilor suplimentare pentru tichetele de masă ( în continuare – TM) acordate salariaților pentru lunile precedente (septembrie – noiembrie 2020) și, respectiv, majorarea valorii TM emise pentru lunile septembrie – noiembrie 2020. Este în drept entitatea să efectueze o asemenea recalculare a sumei achitate deja pentru TM emise și utilizate de salariați? Va putea beneficia aceasta de deducere în scopuri fiscale? Pot fi alocate TM suplimentare pentru aceleași zile lucrătoare?

Cel mai mare salariu minim oferit de angajatorii care dispun de locuri de muncă vacante începe de la 27 mii lei și se propune pentru poziția de mecanic-șef, potrivit topului celor mai bine plătite locuri vacante elaborat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).   Un salariul minim de 25 mii lei este oferit pentru funcția de manager proiect, iar 20 mii lei – pentru funcții vacante de manager financiar și tehnolog, precum și salarii de 19 mii lei pentru cel care vor ocupa funcția vacantă de contabil-șef.   Între 13-15 mii lei se oferă pentru funcții vacante de diriginte șantier; maistru, șef secție psihoneurologie și asistent medical;

La elaborarea documentației de proiect şi deviz, pentru licitații (tendere), la comanda investitorului (beneficiarului) în devizele investitorului, cheltuielile pentru salarizare se recomandă să se determine în baza cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit de Guvern, cu aplicarea coeficientului de complexitate 1,3 pentru ramura construcțiilor (conform prevederilor din Anexa 3 la HG nr. 743/2002), stabilește  Ordinul Ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 164 din 24 noiembrie 2021 cu privire la aprobarea Amendamentului CP L.01.02:2012/А1:2021 „Economia construcțiilor”. Instrucțiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcții”, cu aplicare din 10 decembrie 2021 (data publicării în MO).

Ministerul Economiei și Infrastructurii a organizat un seminar de instruire pentru agenții economici din industria turismului privind Codul civil modernizat: pachetele de servicii de călătorie. Instruirea a fost dedicată tur-operatorilor și agențiilor de turism, precum și autorităților și instituțiilor implicate în aplicarea prevederilor legislației referitoare la contractul de servicii de călătorie și are drept scop explicarea normelor din Codul civil cu privire la acest contract, examinate prin prisma practicii internaționale, și evitarea interpretării duale a anumitor situații la crearea pachetelor de servicii de călătorie. Prezent la eveniment, șeful Direcției Politici Economice și Mediul de Afaceri, Vasile Vulpe, a menționat că acest eveniment se înscrie în lista acțiunilor desfășurate de MEI pentru a dezvolta și impulsiona domeniul turismului.

Potrivit art. 76 alin. (4) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, în cazul contractelor de achiziţii publice cu executare continuă încheiate pe un termen mai mare de un an, se permite ajustarea periodică a valorii contractului, conform procedurii stabilite de Guvern, luând în considerare schimbarea preţurilor la componentele preţului de cost al bunurilor, lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului.   Totodată, potrivit pct. 3 din Regulamentul privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziţii publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin HG nr. 1129/2018 (în continuare – Regulament),

Banca Națională a Moldovei (BNM) precizează că, în ultimul timp, pe piețele financiare externe, cursul euro s-a înscris pe un trend de apreciere față de dolarul SUA, pe fondul unor evoluții favorabile a indicatorilor macroeconomici ai zonei euro. Respectiv, în luna curentă, moneda unică europeană s-a scumpit de la 1,1218 EUR/USD până la nivelul de 1,1300 EUR/USD, iar această dinamică explică deprecierea leului în raport cu euro. În același timp, piața valutară internă a fost caracterizată de o tendință moderată de depreciere a leului moldovenesc față de dolarul SUA (cca 48 bani). În prezent, piața valutară locală se află într-o etapă temporară de reajustare, volatilitatea, precum și ritmul de depreciere față de moneda de referință fiind îndeaproape monitorizate de către Banca Națională.

Producătorii de vehicule ar putea fi obligați să ia anumite măsuri de prevenire a formării deșeurilor periculoase provenite de la vehiculele scoase din uz. Autoritățile continuă promovarea proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului necesar, acesta fiind inclus pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali.   Astfel, producătorii de vehicule, precum și producătorii de materiale şi echipamente pentru acestea, vor avea obligația de a folosi standardele și reglementările tehnice specifice de codificare pentru componentele și materialele utilizate, pentru a facilita identificarea materialelor ce sunt pasibile pentru reutilizare și valorificare.

Autoritățile contractante vor putea utiliza, în cadrul contractelor de achiziții publice, un acord-cadru ca o modalitate specială de atribuire a contractelor. Acordul poate fi utilizat după aplicarea unei proceduri de achiziție publică și va stabili condițiile esențiale pentru contractele subsecvente care urmează a fi atribuite, inclusiv cerințele pentru selectarea operatorului economic.   În Monitorul Oficial din 2 octombrie  a fost publicată Hotărârea nr. 694 din 23 septembrie 2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordul-cadru ca modalitate specială de atribuire a contractelor de achiziții publice.

Transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal se aplică în cazul transmiterii către un alt stat, pe orice suport sau mijloc, a datelor cu caracter personal care constituie obiectul prelucrărilor sau care sunt colectate în scopul de a fi supuse prelucrării. Este necesar de menționat faptul că datele cu caracter personal destinate transmiterii către un alt stat sunt protejate în conformitate cu Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în continuare – Lege). Conform art. 32 alin. (3) din Lege, transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrări sau care urmează să fie prelucrate după transmitere poate avea loc doar cu autorizarea Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP),

Aspectele ce țin de implementarea Legii nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice au fost discutate în cadrul unei ședințe tehnice a Grupului de lucru nr. 3 al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI), ai Asociației Investitorilor Străini și ale companiilor operatori de telefonie mobilă. Evenimentul a fost organizat cu scopul de a evidenția impedimentele, dar și autoritățile care refuză respectarea Legii menționate. În cadrul ședinței au fost abordate aspectele tehnice, precum și cazuri concrete, fiind analizate și posibile soluții pentru a depăși situația creată.

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.

Proiectul de lege cu privire la Codul vamal a fost aprobat astăzi, 24 august curent, în lectura a III-a și finală, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului. Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere RM– UE. Noul Cod vamal are 11 titluri.