Persoanele care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, stabilite conform prevederilor Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii vor avea dreptul de a solicita reexaminarea pensiei cu condiţia că pensia calculată în condiţiile legii indicate va fi mai mare decât pensia care este achitată solicitantului în prezent.

     Calcularea termenului de păstrare a dosarelor definitivate în lucrările de secretariat în anul 2020 începe de la 1 ianuarie 2021 deoarece calcularea termenului de păstrare a documentelor-tip se face începînd cu 1 ianuarie al anului ce urmează după anul definitivării documentelor în lucrările de secretariat. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare începînd cu data de 05.08.2016 cu privire la termenele de păstrare a documentelor legate de raporturile de muncă dintre salariat şi angajator. În note sînt prevăzute termene de păstrare a unor categorii de documente specifice, ţinîndu-se cont de conţinutul, autorul, timpul şi locul elaborării documentelor.

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

În Monitorul Oficial din 28 iunie curent a fost publicat Decretul pentru aprobarea semnării Acordului între Republica Moldova și Republica Belarus privind securitatea socială. Reamintim că negocierile proiectului Acordului dat s-au desfășurat în perioada 6-7 iunie, când o delegaţie a ţării noastre, în componența căreia erau reprezentanți ai Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă au efectuat o vizită oficială la Minsk.

Mâine, 15 martie 2019, va ieși de sub tipar nr. 94-99 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Potrivit art.83 alin. (2) lit. a) și a2) din Codul fiscal, au obligația de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului și persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală și au obținut venituri impozabile anuale mai mari de 360000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din Codul fiscal.

În Monitorul Oficial al RM nr. 424-429 din 16.11.2018 a fost publicat Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) nr. 144–A din 30.10.18 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la recuperarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale ca urmare a prezentării declaraţiilor corectate (Regulament). Regulamentul a fost elaborat și în scopul punerii în aplicare a prevederilor art. 56 Legii nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea 489/1999).

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu data de 1 martie 2022, lista produselor social importante a fost suplinită prin Dispoziția Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 02/2022. Lista sus-menționată a fost suplinită cu următoare produse:

În contextul atragerii de noi investiții, informațiile privind relațiile cu părțile afiliate sunt extrem de importante. Aceasta se datorează faptului că relațiile cu părțile afiliate reprezintă o zonă de interes special nu numai pentru investitori, care au dreptul la o prezentare inteligibilă

Actuala legislaţie cu privire la pensii, adoptată în decembrie 2016, discriminează beneficiarii acestora şi trebuie îmbunătăţită, consideră Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM). CNSM, în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES) Moldova, a elaborat un document de politici care cuprinde noi formule de calculare a pensiei, ce permite creșterea ratei de înlocuire a salariilor, introducerea pensiei anticipate, posibilitatea recalculării pensiei pentru pensionarii care continuă munca.

La situația din 1 octombrie 2017, la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau înregistrați 718 285 beneficiari de pensii în aspect teritorial. Totodată, în baza de date a instituției, erau înregistrați 59 846 beneficiari de alocații sociale de stat.

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Curtea de Conturi a publicat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2020. Potrivit documentului, cu anumite excepții acesta oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare aplicabile.   Astfel, veniturile BASS provenite din contribuțiile de asigurări sociale încasate în anul 2020 au fost înregistrate şi raportate regulamentar, în timp ce normele de raportare a veniturilor nu oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra calculării, achitării, creanțelor și datoriilor pe indicatori separați.

Produsul intern brut va înregistra o creștere reală de circa 6% în anul 2021 și o valoare de circa 228 mld. lei, iar în următorii trei ani (2022-2024) creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă de circa de 4% până la finele orizontului de prognoză. Date ce anticipează revigorarea treptată a economiei naționale pe termen mediu se conțin în Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Conform estimărilor, creșterea indicatorilor vor fi înregistrate în majoritatea sectoarelor economice. Autorii consideră că, după un an cu secetă profundă, sectorul agricol își va reveni în anul 2021 și se va menține în creștere, în cazul unor condiții climatice favorabile, asigurând și evoluția pozitivă a industriei

În semestrul I 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7%, a comunicat Biroul Național de Statistică, constatând diferențe semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, cea mai mare valoare a minimului de existenţă este estimată pentru populaţia din oraşele mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2235,6 lei (cu 9,4% mai mult comparativ cu alte oraşe, în care indicatorul este de 2043,4 lei) şi cu 10,1% mai mult comparativ cu mediul rural (2030,7 lei).   Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei şi, în special, bărbaţilor – 2412,7 lei, comparativ cu 2039,6 lei în cazul femeilor.

Cetăţenii Republicii Moldova care muncesc în Italia vor beneficia de pensii pentru limită de vârstă, pensii de urmaş, pensii de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensii şi indemnizaţii de dizabilitate determinată de accidente de muncă şi boli profesionale. În Monitorul Oficial din 29 iunie curent a fost publicat Decretul pentru aprobarea semnării Acordului între Republica Moldova și Republica Italiană în domeniul securității sociale.

Ministerul Finanțelor a convocat o ședință de lucru cu participarea reprezentanților profesiilor juridice. Discuțiile au vizat măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021,  cu accent pe regimul fiscal și social al persoanelor ce desfășoară activitate profesională în sectorul justiției.   Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a menționat că, măsurile propuse vizează uniformizarea cotei aplicate impozitului pe venit prin reducerea cotei de la 18% la 12%, concomitent cu revizuirea spectrului cheltuielilor deductibile în scopuri fiscale, precum și creșterea gradului de protecție socială a persoanelor care practică profesiile juridice.

În perioada 19-21 noiembrie 2019 la Madrid, Regatul Spaniei, a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei, scopul acestuia fiind asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante. Acordul garantează cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Regatului Spaniei dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, pensie de urmaş, pensie de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensie şi indemnizaţie de dizabilitate determinată de accidente de muncă şi boli profesionale din partea statului pe teritoriul căruia au lucrat legal.

Veteranii de război și participanții la lichidarea consecințelor avariei de la CAE Cernobîl vor deveni persoane asigurate de Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Legea nr. 138 din 20 noiembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial din 8 decembrie.   Totodată, legea prevede majorarea cuantumului alocației lunare de la 250 până la 500 de lei a cuantumului alocației lunare de stat soților supraviețuitori ai participanților la cel de-al doilea război mondial; la acțiuni de luptă în timp de pace căzuți la datorie; a participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl decedați.

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.