Reieșind din prevederile art.70 alin. (2) lit. а) din Codului fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor se va ţine cont numai de venitul obţinut în Republica Moldova.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 octombrie, a fost publicată Hotărîrea Guvernului nr. 874 din 21.10.2014, prin care a fost aprobat Regulamentul privind procedura de beneficiere de scutirea de accize a distilatelor obţinute pe bază de vin (distilatul pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă) şi modul de evidenţă a acestor distilate expediate (transportate) din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate. Pentru a beneficia de facilitatea fiscală dată, aceste active materiale pe termen lung nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se va calcula şi achita de la valoarea de intrare a acestora. Totodată, modul de aplicare a facilităţilor fiscale menţionate este stabilit în Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q2) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.145 din 26.02.2014 (Monitorul Oficial nr.49-52/158 din 28.02.2014).

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (2) al Legii nr. 1260-XVdin 19.07. 2002 cu privire la avocatură, cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică. Respectiv, se constată că are loc o tranzacţie între două persoane fizice.

1. (29.4.24) Care este modalitatea de impozitare a unei persoane fizice nerezident la transmiterea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau din uzufructul proprietăţii aflate în Republica Moldova?

Este oare suma indicată în contractul de locațiune bază de calcul a contribuției de asigurări sociale de stat și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală?

Pentru ca răspunsul să fie complet, este necesar de a cunoaște care este tipul venitului, primit de soțul Dumneavoastră în Germania. În caz, dacă este angajat ca salariat, deține documentele confirmative referitoare la salariul primit și la taxele reținute de patron sau achitate de el, atunci acest tip de venit nu se declară în Republica Moldova și nu se achită impozit pe venit.

Stimați cititori, ținem să va prezentam sinteza modificărilor şi completărilor legislaţiei fiscale aparute în luna iunie 2014.

Aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice de SFS a început în anul 2013 pentru perioada anului 2012. Pînă în prezent, au fost supuse verificărilor fiscale cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului 33 persoane fizice, din care pe parcursul trimestrului I al anului curent au fost finisate 7 controale fiscale.

Mai întîi de toate este necesar de menționat că, actualmente cadrul legal pentru consolidarea relațiilor de arendă în agricultură, determinarea subiecților şi obiectelor relațiilor de arendă, a drepturilor şi obligațiilor arendatorului şi arendașului se reglementează de Codul civil, Codul funciar, Legea nr. 198 din 15.05.2003 „Cu privire la arenda în agricultură” (în continuare — Legea) și alte acte normative.

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Serviciul Vamal Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Prin prezenta, Ministerul Finanţelor aduce spre cunoştinţă unele aspecte privind aplicarea uniformă a prevederilor Codului fiscal, Codului vamal şi Legii cu privire la tariful vamal, la livrarea şi importul activelor nemateriale, în partea ce ţine de optimizarea procesului de administrare fiscală şi vamală, asigurarea mecanismului de aplicare integrală a legislaţiei fiscale şi vamale, încasarea şi calcularea drepturilor de import.

Reglementările legale specifice procedurii falimentului sunt prevăzute în Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 2 al Legii, procedură a falimentului – procedură de insolvabilitate concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului.

Venitul din investiții sau investițional şi venitul financiar, obținut în străinătate se declară prin Declarația cu privire la impozitul pe venit CET, care se depune pînă la 31 martie al anului următor anului de gestiune. Conform art. 12 din Codul fiscal, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Aceste tipuri de venit se înscriu în rîndul 1.9 al Declarației CET.

Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 341 alin. (7) din Codul Fiscal pentru autovehiculele care, în baza legii sau a unui act juridic, se află în posesia unei alte persoane decît proprietarul (uzufruct, uz, locaţiune, leasing, procură, gaj etc.), taxa se calculează şi se achită de către posesor, în condiţiile în care pentru perioada fiscală curentă nu a fost calculată şi achitată de către proprietar sau posesorul anterior. Prin urmare, dacă compania de leasing în anul încheierii contractului de leasing cu beneficiarul leasingului financiar, a achitat taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, beneficiarul de leasing financiar pentru anul respectiv nu are obligaţiunea de calculare şi achitare a taxei, inclusiv nu are obligaţiunea de prezentare a dării de seamă la taxa dată. În celelalte cazuri, beneficiarul de leasing financiar, ca posesor al autovehiculului este, subiect al impunerii cu taxa menţionată.

Darea în locaţiune a bunurilor imobile de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – locator) altor persoane fizice similare (în continuare – locatar) are o răspîndire mai accentuată în municipiile republicii, în special, în mun. Chişinău. Cu toate că, aparent, mecanismul de impozitare a veniturilor din locaţiune este destul de clar descris, mai este loc de îmbunătăţire, atît din punct de vedere al administrării fiscale, cît şi al conformării prevederilor mecanismului în cauză. Baza normativă actuală conţine reglementări exprese în art. 901 alin. (34) al Codului fiscal.

Reprezintă oare comercializarea cotei părți din capitalul social livrare impozabilă şi urmează ca aceasta să se înregistreze în calitate de plătitor al T.V.A. în cazul în care cota parte a fost comercializată la o valoare mai mare de 600 000 lei? Altfel spus, o astfel de tranzacție cade sub incidența prevederilor art. 112 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 112 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art. 51, instituţiilor medico-sanitare publice și private, specificate la art. 511, și deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul este obligat să înștiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul respectiv, și să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depășirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depășirea. Astfel, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al T.V.A. se iau în consideraţie livrările de mărfuri, servicii cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A.

Ministerul Finanţelor, în scopul aplicării corecte a legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit, pentru cunoştinţă şi călăuză în activitatea cotidiană, comunică următoarele.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.