La situația din 1 iulie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse 123 518 entități, potrivit datelor statistice ale Agenției Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe unități le reprezintă societățile cu răspundere limitată – 86 979 și întreprinderile individuale — 28 496. De asemenea, sunt înregistrate 1436 cooperative de consum, 1425 de unități ce au alte forme de asociații și 1156 de societăți pe acțiuni de tip închis, 719 întreprinderi municipale.

Examinarea proiectului hotărârii de Guvern prin care se propune aprobarea noului Regulament cu privire la modul de aplicare a Convenției vamale realtiv la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR a fost inclusă pe agenda ședinței secretarilor generali. Necesitatea elaborării documentului derivă din noua procedură electronică eTIR – o alternativă a actualei proceduri de eliberare a carnetului TIR pe suport de hârtie.   Astfel, eTIR presupune efectuarea operațiunilor caracteristice regimului TIR prin utilizarea sistemului informațional al Serviciului Vamal.

Modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului Entitatea care dispune de mijloace de transport achiziționează combustibil: • direct de la furnizori; • în baza cardurilor valorice; • prin intermediul titularului de avans (în cazul delegării salariatului peste hotare țării). Formulele contabile ce urmează a fi întocmite conform surselor de intrare menționate mai sus sunt prezentate în Tabelul 1.

Serviciul Fiscal de Stat informează că cheltuielile suportate de către angajator pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19 vor fi recunoscute spre deducere în scopuri fiscale, cu condiția că plățile respective au fost efectuate până la 31 mai 2021.   Totodată, plățile suportate în folosul angajaților de către angajator până la 31 mai 2021, pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, vor constitui surse de venituri neimpozabile pentru angajați și vor fi incluse în categoria drepturilor și veniturilor din care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice de valoare mică pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Aceste prevederi nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale. Menționăm că, în conformitate cu Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, achiziţia publică reprezintă procurarea, prin intermediul unui contract de achiziţii publice, de bunuri, de lucrări sau servicii de către una sau mai multe autorităţi contractante de la operatorii economici selectaţi de acestea, indiferent dacă bunurile,

Casa Naţională de Asigurări Sociale comunică că, conform Hotărârii Guvernului nr. 162/2021 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale de stat, la 1 octombrie 2021 toate pensiile se indexează cu coeficientul indexării de 3,86%.   Indexarea este prevăzută pentru: pensiile pentru limită de vârstă, de dizabilitate, de urmaș; pensiile pentru vechime în muncă; pensiile funcţionarilor publici; pensiile colaboratorilor vamali; plățile periodice capitalizate; indemnizațiile de dizabilitate; pensiile și compensațiile bănești lunare stabilite cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl; pensiile militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri; indemnizațiile urmașilor personalului medical decedat ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu COVID-19 și pensiile judecătorilor.

Urmează a fi impozitate sau nu îndemnizațiile primite potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public de către funcționari în cazul eliberării acestora din serviciul public?   Potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 (în continuare – Lege) în cazul lichidării autorităţii publice, a reducerii efectivului de personal sau a lichidării funcţiei publice, funcţionarii publici care nu pot fi transferaţi şi/sau angajaţi, sunt eliberaţi din funcţie, beneficiind de plata unei indemnizaţii de şomer în mărime de un salariu mediu lunar şi a unei indemnizaţii de eliberare din serviciu calculate în corespundere cu vechimea în serviciul public după cum urmează:

La situația din 1 martie 2021, soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 9,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii februarie 2020, constituind 48,8 mld. lei. Conform datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, în monedă națională au fost oferite 64,3% din volumul total, majorarea fiind cu 13,8% față de februarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2 la sută.   Statistica denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (22,9%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, după care urmează cele  pentru procurarea/construcția imobilului (17,7%), pentru consum (16,6%), activitatea agricolă (16,6%),

Criza COVID-19 a avut deja un impact major asupra activității economice din întreaga lume, fiind încă în desfășurare. În special, IMM-urile se confruntă cu o reducere dramatică și bruscă a cererii și a veniturilor, fapt ce afectează grav capacitatea acestora de a funcționa sau cauzează lipsuri de lichidități, spre deosebire de companiile mai mari care au, în general, acces mai bun la credite, se spune în publicaţia „Consiliere juridică de urgenţă pentru IMM-uri” ce cuprinde îndrumări practice necesare pentru identificarea celui mai bun curs de acțiune în circumstanțe de pericol financiar și incertitudine comercială produse de criza Covid-19.

 Dacă în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile nimerește un lot ce aparține unei entități agricole ocupat cu culturi de câmp, atunci prin hotărâre de Guvern sau prin decizia administrației publice locale, poate fi atribuit entității cu activitate extractivă pentru a extrage resursele minerale aferente. Această atribuire este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit. Perioada pe parcursul căreia este atribuit terenul din care entitatea  respectivă intenționează să extragă resurse minerale poate să cuprindă:

În anul 2020 comparativ cu anul precedent producția industrială în capitală s-a micşorat cu 9,8% ca urmare a scăderii în industria prelucrătoare cu 10,8%, iar cifra de afaceri în industrie a fost în scădere cu 7,1%, potrivit publicației Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-decembrie 2020, elaborată de Biroul Național de Statistică.   De asemenea, în anul 2020 entitățile din sectorul real cu 5 și mai mulți salariați și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 19,2 mld. lei, în diminuare cu 0,6% față de anul 2019. Investiţiile în imobilizări corporale au constituit 18,8 mld. lei, fiind în creştere cu 1,5%, iar cele în imobilizări necorporale – 429,6 mil. lei, cu 47,6% mai puțin decât în 2019.

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

În lunile ianuarie-octombrie ale anului 2021, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2050 controale, dintre care 1394 – în domeniul raporturilor de muncă, 615 – privind securitatea și sănătatea în muncă și 41 – mixte la unitățile cu un număr de 102,7 mii salariaţi.    Din numărul total de controale efectuate, 1614 au fost planificate (392 – în sectorul public și 1222 – în sectorul privat) şi 436 inopinate (inclusiv 152 în sectorul public și 284 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 1009 controale, iar 1041 – din oficiu.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

Pentru prima dată după evoluțiile negative generate de consecințele pandemiei, sectorul industrial a revenit, în trimestrul I al anului 2021, pe un trend ascendent, se spune în Raportul lunar privind evoluția social-economică publicat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Astfel, în ianuarie-martie 2021 volumul producției industriale s-a majorat cu 3% comparativ cu perioada similară a anului 2020. Sectorul energetic a fost în creștere, însă industria prelucrătoare și cea extractivă rămân încă în descreștere, deși în luna martie și acestea au înregistrat evoluții pozitive.

Pe parcursul ultimilor ani datele din Dările de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC18/21 sunt expediate de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) şi preluate ulterior de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) conform cadrului normativ. Totodată, se constatată situaţii când angajatorii nu respectă normele stabilite de declarare a venitului asigurat şi contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajaţi.   Dat fiind faptul că prima parte a tabelului nr. 2 din Darea de seamă IPC21 include datele pe fiecare persoană asigurată cu privire la venitul asigurat şi contribuţiile de asigurări sociale,

În trimestrul IV al anului 2020,  forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit 877,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,2% față de trimestrul IV din anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, populaţia ocupată a constituit 845,6 mii persoane, mai puțin cu 0,5% față de trimestrul IV 2019. Datele arată că în sectorul agricol au activat 165,4 mii persoane sau 19,6% din total, în timp ce numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 123,5 mii, în creștere comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 1,2%,

În perioada 7-8 aprilie a fost desfășurată conferința națională în legislația muncii, care în anul curent este la cea de-a VII ediție. Evenimentul a  întrunit 10 speakeri din domenii HR, guvernare electronică, sănătate și securitate în muncă, dreptul muncii, reprezentanți ai patronatelor, fiind înregistrați peste 100 de participanți.

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.